„Privind în urmă, sunt fericită că am ales să fac din România centrul preocupărilor mele profesionale și sunt recunoscătoare pentru tot ce am putut construi alături de echipa de avocați ai Cabinetului. În România sunt în continuare multe de făcut din perspectiva profesiei noastre, deși lucrurile sunt radical schimbate şi vorbim acum de o țară cu un sistem judiciar și legislativ aliniate în mare parte practicilor europene”, spune în interviul acordat revistei noastre, fondatoarea Cabinetului GRUIA DUFAUT, Dna Avocat Dana GRUIA DUFAUT.
Stimată doamnă Dana Gruia Dufaut, au trecut, iată, 30 de ani de când, revenită din Franța, ați deschis un cabinet de avocatură de business în România, o Românie care abia își căuta calea spre o economie liberă şi prosperă. Dacă priviți în urmă, la acest ceas aniversar, cum au fost acești ani? Cum vedeați lucrurile atunci și cum le vedeți astăzi? Ați reușit ce v-ați propus?
„Într-o zi vei privi în urmă şi anii de luptă ţi se vor părea cei mai frumoși”, spunea un gânditor celebru. Acest sentiment mă încearcă ori de câte ori mă gândesc la anii de început ai activității mele în România ca avocat de business. Când am revenit în țară în ’90, practicam deja avocatura de câțiva ani în Franța și am putut să înțeleg rapid în ce direcție urmau să evolueze lucrurile în România.
Știam, desigur, că niciun început nu este ușor, că este nevoie de timp ca lucrurile să se așeze, deși mărturisesc că nu de puține ori complexitatea problemelor întâlnite la început mi-a depășit cu mult așteptările : de la vidul legislativ, instabilitatea administrativă şi instituțională, până la rezistența la schimbare a instituțiilor statului, alimentată de atâția ani de comunism…
Știu că este la modă să spui că ţi-ai început afacerea de la zero, într-un apartament de bloc, dar în cazul meu nu a fost deloc așa. Eu am venit în România cu un know-how valoros pe care l-am oferit imediat clienților. Asta mi-a permis să furnizez servicii complexe încă de la început şi, mai ales, să pot să inovez mult în domeniul juridic, cum nu aş fi putut-o face altundeva în Europa de Vest la acel moment.
Privind în urmă, sunt fericită că am ales să fac din România centrul preocupărilor mele profesionale și sunt recunoscătoare pentru tot ce am putut construi alături de echipa de avocați ai Cabinetului. În România sunt în continuare multe de făcut din perspectiva profesiei noastre, deși lucrurile sunt radical schimbate şi vorbim acum de o țară cu un sistem judiciar și legislativ aliniate în mare parte practicilor europene.
Care au fost cele mai importante repere din istoria cabinetului? Ce v-a impulsionat să mergeți mai departe? Ați avut și momente de cumpănă?
Totul a început cu primul client pe care l-am adus în România. La începutul anului 1991, o mare companie franceză, societatea Colas, mi-a încredințat misiunea de a o asista în cadrul procesului de instalare pe piața din România. Am pus atunci, în iunie 1991, bazele unei societăți mixte, care există încă şi pe care continuăm să o asistăm, ca o dovadă a longevității noastre. Apoi, tot ce a urmat are legătură cu investitorii privați sau companiile pe care le-am ajutat să pună bazele unor afaceri de succes. Pentru mine, fiecare dosar încredințat și dus la bun sfârșit, fiecare client care a fost mulțumit de soluțiile pe care i le-am dat reprezintă un reper valoros în istoria Cabinetului.
Alte repere au legătură cu echipa care formează GRUIA DUFAUT, cu oamenii care îmi sunt alături – unii încă de la început, alții, mai tineri, sosiți pe parcurs. Toți au venit cu experiențe transversale şi specializări complementare, care ne-au ajutat să dobândim şi să ne menținem o bună reputație în rândul investitorilor.
În istoria Cabinetului nu găsiți fuziuni cu alte societăți de avocatură, ci doar parteneriate de lungă durată cu specialiști din diverse domenii din țară şi străinătate şi o stabilitate ce vine din colaborarea cu partenerele mele, Cristina Bojică şi Teodora Koletsis, dar, desigur, şi cu restul echipei de avocați.
România a mai trecut printr-o criză majoră, cea din 2010. Cum este actuala criză cauzată de pandemia Covid19 comparativ cu cea din 2010? Cum credeți că a făcut față avocatura de business acestei mari încercări, cum v-ați adaptat activitatea la noile reglementări generate de această criză sanitară, pentru a veni în sprijinul clienților ?
Amploarea crizei generate de pandemia de Covid-19 şi dezechilibrele majore cauzate la nivelul economiilor continuă să fie analizate, iar perspectivele sunt incerte. Nu putem trage încă o linie, pentru a face o analiză pe baza unor date obiective.
Cu origini diferite faţă de criza financiară din 2008 – 2010, pandemia de Covid-19 a produs pagube la fel de importante la nivel național şi global, mai ales din cauza interdependenţei dintre economiile naționale. Firmele din România s-au confruntat cu probleme legate de desfășurarea activității, au avut de făcut alegeri dificile în ceea ce privește păstrarea angajaților, trimiterea lor în șomaj tehnic sau concedierea, asigurarea fluxului de producție şi de aprovizionare sau salvarea relațiilor contractuale cu partenerii. Au existat, desigur, şi companii din anumite sectoare care au prosperat în această perioadă.
Toate s-au confruntat cu o multitudine de obligații şi reglementari, care le-au obligat la un efort susținut de asimilare şi aplicare a legii, în condiţii excepţionale, într-un interval scurt de timp. Ca avocați de business a trebuit, în acest context, să ne implicăm rapid, de la o zi pe alta, într-o analiză atentă şi exhaustivă a situației fiecărui client în parte, pentru a oferi soluții imediate pentru continuarea activității.
Pandemia ne-a obligat, pe de o parte, să regândim modul în care interacționam cu clienții, prin utilizarea intensivă a mijloacelor de comunicare electronice, iar pe de altă parte ne-a adus într-o poziție mult avansată în procesul de transformare a companiilor. Nu doar că ne-am organizat să ajutăm clienții sa înțeleagă ce aducea nou fiecare reglementare adoptată de autorități în perioada stării de urgență sau ulterior în perioada stării de alertă, ci şi cum să navigheze prin hățișul administrativ.
«Pe teren» lucrurile au fost întrepătrunse. Ariile de practică « contencioase » – litigiile corporative, de comerț, cele legate de raporturile de muncă – au avut o pondere ușor mai redusă decât eram obișnuiți în perioade de criză, comparativ cu activitatea de consultanță.
Trecem acum printr-o perioadă extrem de tensionată și nu cred că ne-am imaginat vreodată că Europa ar putea trece printr-un al treilea război. La ce ar trebui să ne așteptăm, cum să prevenim sau să încercăm să micșorăm efectele unei crize care se anunță ca iminentă?
O ieșire din criză, oricare ar fi ea, este posibilă doar atunci când dovedești prin deciziile pe care le iei că deții controlul. Această agilitate de care trebuie să dai dovadă nu este însă ușor de dobândit, nici pentru un antreprenor şi cu atât mai puțin pentru cei care sunt puși să ia decizii asupra cursului economiei în general.
Eu nu sunt un analist economic, însă cred ca gândirea lui Hannah Arendt care îndemna să trecem de la „vita contemplativa” la „vita activa” se potrivește foarte bine acestui context. În economie în general, ca şi în business, acest lucru se traduce prin nevoia de a face un salt de la cuvinte la fapte, prin nevoia de a scoate de sub preș şi de a rezolva toate problemele ascunse şi nerezolvate: fie că vorbim de sănătatea macroeconomică sau de cash-flow, de lipsa de performanță sau de insuficienta utilizare a resurselor.
Inclusiv la nivel legislativ se poate face mai mult pentru a ajuta companiile să treacă mai bine de această criză care continuă: să se îmbunătățească, de exemplu, mecanismele legale de insolvență, să se susțină accesul la creditare, să crească transparența legislativă şi fiscală.
Cabinetul GRUIA DUFAUT, una dintre primele firme de avocatură independente, a început să ofere consultanță şi asistență juridică bilingvă, după un model de business francez. Cât de importante au fost experiența şi legăturile cu Franța și cu mediul de afaceri francez?
Know-how-ul dobândit în Franța de mine, dar şi de alți colegi avocați din Cabinet, precum şi modelul de business francez care se diferențiază în aspecte esențiale de cel al caselor de avocatura anglofone se află la baza activității Cabinetului GRUIA DUFAUT. Acest element continuă să ne diferențieze în piață.
Primii noștri clienți au fost companiile franceze care au investit în România în diverse sectoare, astfel că utilizarea metodei comparative între legislația franceză / europeană şi cea românească ne-a ajutat în procesul de aplicare a dreptului, oferindu-le acestor companii șansa de a evita « capcanele » în care puteau cădea din cauza unor asemănări doar aparente la nivel legislativ.
De-a lungul timpului, structura clientelei s-a diversificat. În prezent, nu mai putem spune că lucrăm doar cu firme franceze, ci cu multe firme românești care au capital francez sau străin sau pur şi simplu cu firme cu capital românesc. În continuare, cunoașterea legislației străine de către avocații din Cabinet ne oferă un avantaj, întrucât ne ajută nu doar la o mai bună interpretare a legislației şi normelor de drept, dar ne oferă şi modele de practică pe care le putem transpune la nivel local în favoarea clienților. Accesul la jurisprudența străină ne ajută să depășim în multe privințe neajunsul care rezultă din jurisprudența românească neunitară în domeniul dreptului comercial.
Sunteți bine cunoscută și foarte apreciată pentru dezvoltarea relațiilor româno-franceze. Cum credeți că evoluează relațiile noastre bilaterale și mă refer aici nu numai la cele de afaceri, ci şi la cele politice și culturale ? Are avocatura de business un rol important în sprijinirea atragerii investitorilor, a firmelor, a oamenilor de afaceri ?
Probabil că unul dintre cele mai solide parteneriate pe care le are România este parteneriatul cu Franța. Acesta are la bază o recunoaștere reciprocă a valorii şi atuurilor celor două ţări, precum şi o istorie a cooperării în multe domenii. Investițiile franceze în economia românească sunt consistente şi sunt în continuare perspective pentru o creștere şi o mai mare diversificare a lor. Cred că este în interesul României să profite de relația cu Franța, mai ales în actualul context european, pentru a atrage noi investiții din Hexagon, şi mă refer în special la investiții cu valoare adăugată mare, care pot plasa economia românească într-o zona de competitivitate.
Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, avocații de business nu pot face mai mult decât establishment-ul politic în sprijinirea atragerii de investitori, dar cu siguranță pot oferi o mai clară şi obiectivă interpretare a cadrului investițional şi pot, mai ales, să contribuie semnificativ la perfecționarea legislației afacerilor, care să favorizeze mediul de business în general.
În 2016, ambasadorul Franței în România de atunci v-a oferit o înaltă distincție, „Legiunea de Onoare în grad de Cavaler”, spunând că „parcursul dumneavoastră profesional vă onorează și onorează Franța”. Ce ne puteți spune despre acest activism foarte apreciat în cadrul comunității franceze ?
Să primesc această înaltă distincție din partea statului francez este o mare onoare şi bucurie pentru mine. Nu m-am gândit nicio clipă că misiunea pe care mi-am asumat-o firesc de a crea punți de legătură între oameni şi companii, între Franța şi România va fi recunoscută la un nivel atât de înalt.
Sunt recunoscătoare Franței în multe privințe. Este ţara care mi-a deschis în adolescenţă o ușă prin care a lăsat să intre viitorul, oferindu-mi toate condițiile să mă construiesc ca om, să studiez, să mă formez profesional şi să pornesc cu încredere într-un demers antreprenorial. Cu acceași recunoștință am primit și voturile comunității franceze din România și R. Moldova care m-au ales din 2014 în calitate de consilier al francezilor din străinătate.
Sunteți femeie, avocat, manager, antreprenor și practicați această profesie în Franța şi în România. Cum ați reușit să păstrați un echilibru între activitatea profesională şi viața personală?
Granița între viața personală şi cea profesională în cazul avocaților de business este destul de neclară, mai ales în condițiile unei activități transnaționale şi a dezvoltării tehnologice care ne aduce biroul la un click distanță.
Echilibrul de care vorbeați este unul conjunctural, pe care îl caut în permanență şi care vine din felul în care îmi investesc energia sau din modul în care reușesc să elimin stresul. Nu am o rețetă pe care să o prezint, pentru că, în realitate, totul este foarte personal şi tine de prioritățile fiecăruia dintre noi. Dar ca să va răspund mai precis la întrebare, soțul meu a fost şi el, începând cu anul 1998, un investitor străin în România şi, astfel, am reușit sa păstrăm acest echilibru între Franța şi România, între activitatea profesională şi cea personală, coordonându-ne într-un fel agendele …
Optimistă sau pesimistă? Cum arată viitorul pentru cabinetul Dvs. și pentru Dana Gruia Dufaut?
Sunt optimistă din fire. De altfel, cred că toți planificatorii de afaceri sunt optimiști prin definiție, pentru că altfel nu ar porni un business sau nu i-ar consilia pe ceilalți care doresc să o facă. Acum 30 de ani m-am lansat într-un proiect major, în care mi-am investit toată energia şi priceperea. Cred că am reușit, pentru că am crezut în el, pentru că am fost mereu deschisă la schimbări.
Experiența pe care am dobândit-o împreună cu echipa GRUIA DUFAUT, faptul că am învățat să trecem prin furtuni, ne oferă acum suficiente resurse ca să privim cu încredere spre viitor.
Este greu să spunem cum va arăta viitorul, având în vedere ritmul rapid al schimbărilor din societate şi din profesia noastră. În următorii ani, nu vom fi peste tot şi în orice condiții, dar vom continua să creștem organic, să anticipăm nevoile din piață, oferind plus valoare clienților.
Vă felicităm pentru cele trei decenii de activitate în România, pentru toate realizările frumoase, vă urăm mult succes în continuare. La finalul interviului, vă rog sa ne spuneți care este secretul succesului ?
Vă mulțumesc în primul rând pentru urări ! Cred că „secretul” succesului constă pur şi simplu în a munci cu pasiune, a fi organizat şi a îți urmări obiectivele. Altfel, mă regăsesc întru totul în ceea ce a spus Steve Jobs : « Găsește curajul de a-ţi urma inima şi intuiția. Cumva ele știu deja ceea ce iți dorești cu adevărat să devii. Restul este pe plan secund ».
COMMENTS