Banca Națională a României constată menținerea tendinței de creștere a interesului publicului față de monedele virtuale[1] (denumite și cripto-active) și atrage atenția că, în opinia sa, acestea continuă să reprezinte active speculative foarte volatile și extrem de riscante, cu un potențial ridicat de a genera pierderi financiare la nivelul investitorilor, așa cum s-a menționat în comunicatele emise în data de 11.03.2015[2] și în data de 6.02.2018[3].
Deși, potrivit opiniilor Autorității Bancare Europene, riscul de utilizare ilicită a monedelor virtuale se menține ridicat, au fost create premise pentru administrarea acestuia. Astfel, furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorii de portofele digitale sunt obligați, începând cu 15 iulie 2020, să se conformeze prevederilor Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv în ceea ce privește cerința de a fi autorizați sau înregistrați de Ministerul Finanțelor, prin Comisia de autorizare a activității de schimb valutar.
Totodată, la nivel european, a fost demarat procesul de reglementare a monedelor virtuale și a furnizorilor de servicii în legătură cu acestea, iar, în prezent, au loc negocieri între statele membre pe baza propunerii de Regulament elaborată de Comisia Europeană privind piața cripto-activelor[4].
Reglementările Băncii Naționale a României nu conțin prevederi care să interzică instituțiilor de credit să ofere servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale. Instituțiile de credit au obligația de a se conforma prevederilor Legii nr.129/2019, respectiv de a aplica măsurile de cunoaștere a clientelei și administrare a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și de a ține cont de riscurile la care se expun ca urmare a prestării de servicii de cont de plăți pentru aceste entități, prin adaptarea politicilor interne de risc și a capacității de administrare a riscurilor pe baze obiective și proporționale.
Manifestarea unor riscuri specifice deținerii și tranzacționării monedelor virtuale și volatilitatea semnificativă a prețului unor monede virtuale tranzacționate nu reprezintă în acest moment o amenințare la adresa stabilității financiare din România.
[1] În conformitate cu prevederile Legii nr.129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, moneda virtuală este o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic;
[2] http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=10016;
[3] http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=14338;
[4] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/ALL/?uri=CELEX:52020PC0593.
COMMENTS