Interviu cu Dr. Adrian Morar, Director general, Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP
“În mare parte, provocările băncilor cooperatiste din Uniunea Europeană se identifică cu cele pe care trebuie să le gestioneze și Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP împreună cu băncile cooperatiste afiliate, în special în ceea ce privește alinierea la cerințele de reglementare europeană, în adaptarea permanentă la noutățile pieței financiar-bancare, în aplicarea principiului proporționalității și la fenomenul digitalizării” ne spune Adrian Morar, directorul general al CREDITCOOP.
Domnule director general, cum a fost anul 2017 pentru Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP și băncile cooperatiste: ce v-a mulțumit în realizările membrilor rețelei cooperatiste și la ce credeți că mai e de lucru pentru a progresa?
În cazul rețelei bancare cooperatiste CREDITCOOP, avem de-a face cu o categorie de bănci specializate în acordarea de credite clienților persoane fizice, activitatea de creditare adresându-se, după cum prevede un capitol distinct, dedicat lor, din OUG nr. 99/2006 privind institutiile de credit și adecvarea capitalului, cu preponderență și cu prioritate membrilor asociați ai acestora.
Așa cum s-a întâmplat în întregul sistem bancar românesc și băncile cooperatiste au trecut, în ultimii ani, printr-un proces de reorganizare, de transformare și modernizare, iar rezultatele activității lor au fost bune, uneori chiar foarte bune.
În acest context, anul 2017 a fost unul bun, cu rezultate remarcabile, în care indicatorii economici și financiari, precum și cei de prudențialitate, au înregistrat ritmuri de creștere rezonabile.
Astfel, la 31 decembrie 2017, bilanțul agregat al Băncii Centrale Cooperatiste CREDITCOOP și al băncilor cooperatiste afiliate a fost de aproximativ 1,3 mld. lei, echivalentul a 275 mil. euro, soldul creditelor acordate de 870 mil. lei, capitalul social 145 mil. lei, iar soldul depozitelor atrase 890 mil. lei.
Valoarea fondurilor proprii pe ansamblul rețelei, în echivalent euro, a fost de 66 mil., față de nivelul minim de 10 mil. euro, stabilit de Banca Națională a României prin reglementări, iar la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP acestea au fost de 10 mil. euro, față de un necesar de 5 mil. euro, prevăzut de aceleași reglementări.
Indicatorii de prudențialitate bancară, mai ales cei care arată calitatea activității de creditare se situează la niveluri foarte bune. Astfel, creanțele depreciate ale clientelei nebancare în total portofoliu reprezintă 0,3%, rata creditelor neperformante reprezintă 0,8%, iar în ceea ce privește principalii indicatori economici, soldul creditelor acordate a crescut cu 11,3% față de începutul anului şi soldul depozitelor cu 11,5%.
Profitul realizat la sfârșitul anului 2017 a fost de 5 mil. lei la nivelul rețelei, atât Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP cât și băncile cooperatiste afiliate realizând profit, iar pentru anul 2018, putem estima un profit de peste 6 mil. lei.
Avem satisfacția că am reușit să diversificăm activitățile și produsele bancare pe care le oferim, fără a ne îndepărta de tradiția noastră și de bankingul tradițional pe care l-am făcut și-l facem pentru clienții noștri și, mai ales, pentru micii fermieri. Desfășurăm 35 de activități în mandat și în parteneriat cu diverse instituții, majoritatea dintre acestea de anvergură națională.
Ne mulțumește în mod deosebit faptul că volumul creditelor neperformante se menține în limite foarte scăzute, nivelul de solvabilitate în ultimii ani s-a situat în jurul procentului de 30% și am reușit să încheiem cu profit toți anii, începând cu anul 2002, de când am fost autorizați de către Banca Națională a României, atât la Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, cât și la nivelul consolidat al rețelei.
Pentru a putea progresa în viitor vom acționa pentru reducerea semnificativă a costurilor rețelei, sens în care reorganizarea prin procese de fuziune va constitui un aspect prioritar pe agenda noastră. Se impune, de asemenea, să facem pași concreți și pe linia modernizării activității și în ceea ce privește digitalizarea.
Cum se văd lucrurile anul acesta? Pe ce vă bazați pentru a vă atinge obiectivele care, sunt convins că vor fi, ca de obicei, ambițioase dar realiste?
Și în anul 2018, respectiv în semestrul I, activitatea decurge în condiții bune, iar ritmurile de creștere ale principalilor indicatori se înscriu în parametri programați prin buget astfel: creșterile față de finele anului 2017 la soldul împrumuturilor au fost de 7%, la depozite de 5%, iar creditele neperformante s-au menținut la 0,8%.
Și profitul realizat în 6 luni se cifrează la aproximativ 3 milioane lei, același nivel pe care l-am înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2017.
Pentru a ne atinge obiectivele, ne bazăm pe avantajul conferit de rețeaua de unități a băncilor cooperatiste care se constituie într-un sistem național și cuprinde un număr de 801 unități, ceea ce înseamnă a doua rețea de unități din sistemul bancar. Ne sunt alături peste 650.000 de membri asociați și peste 1.200.000 de clienți, ne bazăm pe rezervele deosebite și pe potențialul bancar care există în mediul rural, unde avem un număr de 550 de unități, însemnând jumătate din totalul unităților bancare, prezente în această zonă. Noi ne desfășurăm aici mai mult de 55% din activitate, iar cota noastră de piață în acest spațiu este de trei ori mai mare decât cea pe care o avem în mediul urban și una semnificativă în sistemul bancar.
Pentru realizarea dezideratelor noastre avem încredere în cei aproximativ 2000 de salariați din băncile cooperatiste, care au dobândit în peste 18 ani, în care am funcționat în regim de bancă, cunoștințe și abilități tot mai bune, în atât de delicata activitate cu clienții, acordându-le acestora sprijin în înțelegerea produselor bancare.
Ați fost, sunteți și veți fi în continuare o bancă ,,de lei’’. Cum vedeți evoluțiile dobânzilor pe termen scurt și mediu având în vedere faptul că ROBOR a revenit într-un teritoriu considerat de analiști normal, dar mult mai sus decât s-au obișnuit clienții în ultima vreme?
Băncile cooperatiste, prin specificul clienților lor, încurajează și promovează economisirea și creditarea în moneda națională, neconfruntându-se astfel în aceste activități cu un risc valutar.
Am urmărit întotdeauna cu mare atenție nivelul dobânzilor acordate la depozite și am promovat produsele de economisire care să asigure stabilitatea și fidelitatea deponenților, contribuind la menținerea lor în unitățile noastre pentru o perioadă mai îndelungată, iar produsele de creditare promovate s-au situat la niveluri rezonabile din punct de vedere al dobânzilor și comisioanelor.
Pentru a face o analiză și pentru a previziona evoluțiile dobânzilor pe termen scurt și mediu, consider că ar trebui să pornim de la faptul că o lungă perioadă de timp dobânzile la depozite au fost scăzute și foarte scăzute în sistemul bancar, neaducând câștig deponenților, iar din acest motiv costul creditelor s-a putut situa la niveluri care au încurajat activitatea de creditare.
Astfel, apreciez că ROBOR se află acum într-un teritoriu de normalitate, că a trecut vremea nivelului de 0,6% pentru acesta și că el influențează acum în mod negativ clienții care au accesat credite cu dobândă variabilă.
Într-adevăr, creșterea într-un timp scurt a ROBOR-ului a fost o surpriză neplăcută pentru clienți, care s-au văzut confruntați cu o mărire uneori semnificativă a ratelor lunare la credite, dar consider că evoluția acestuia în perioada următoare nu va fi la fel de abruptă cum a fost până acum.
Desigur, dobânzile la depozite vor creşte, dar la împrumuturi văd o oarecare stabilizare sau o ușoară tendință de creștere. Clienții vor căuta să acceseze în special credite în lei cu dobândă fixă, inclusiv în zona cardurilor, unde a fost o creditare mai deficitară.
În mod sigur, vom asista la o reducere a marjei în care băncile vor trebui să-și acopere cheltuielile operaționale, cu influență în profitabilitatea sistemului bancar.
Cum credeți că va evolua activitatea de creditare în România, având în vedere atât creșterea dobânzilor, cât și apariția, în câteva luni, a normei BNR de limitarea gradului de expunere a clienților? Va influenţa acest regulament activitatea CREDITCOOP?
Nu sunt de bun augur legile care privesc activitatea bancară și care se află în diverse stadii de dezbatare în Parlament, iar reglementarea vehiculată cu privire la gradul de îndatorare este și ea în măsură să influențeze activitatea de creditare.
Nu ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare gradul de îndatorare, atâta timp cât nivelul creditelor neperformante este unul bun, iar băncile și-au revizuit în mod semnificativ atitudinea față de actul de creditare, în sensul creșterii prudenței, iar clienții au făcut progrese în modul în care își administrează bugetul propriu.
Trebuie găsită o cale justă întrucât creditarea este un proces individual, produsele de creditare sunt diversificate și trebuie tratate ca atare, fiecare client având particularitățile lui.
Dacă nu se va reuși găsirea unor rezolvări înțelepte cu cei implicați în amendarea reglementării Băncii Naționale a României aflată în fază de proiect, consider că activitatea de creditare desfășurată prin instituțiile de credit va fi influențată în mod semnificativ, iar implicațiile în economia reală și în creșterea economică nu vor fi cele dorite.
Poate că proliferarea activității de creditare în unele domenii ar impune o ușoară ajustare a gradului de îndatorare al populației, dar aceasta ar trebui nuanțată cu mare grijă pe două paliere și anume: pe de o parte, să se țină cont de tipul de produse de creditare, respectiv credite de consum și credite pentru investiţii imobiliare, pentru că gradul de risc, inclusiv neperformanța, diferă de la un tip de credit la altul și de nivelul veniturilor persoanelor care contractează credite.
În al doilea rând, ar trebui făcută o diferențiere între felul în care se abordează problema gradului de îndatorare pentru creditele acordate de instituțiile de credit – care au în activitatea lor un număr semnificativ de indicatori de prudențialitate, pe care autoritatea de supraveghere îi urmărește cu mare atenție lună de lună, își gestionează cu atenție riscul de credit, au reguli foarte stricte de provizionare a neperformanțelor – și unele instituții nebancare, care acordă credite de consum și care lucrează după norme și proceduri mai relaxate. De asemenea, ar trebui să existe o abordare diferențiată a instituțiilor de credit, ținând cont și de nivelul actual al creditelor neperformante pe care le înregistrează și de gradul de risc.
Oricum, unele amenințări există și ele vin mai ales din piața imobiliară, acolo unde se manifestă un apetit deosebit de achiziție din partea românilor, care nu este întotdeauna bazat pe posibilități reale de rambursare și poate, în acest domeniu, ajustarea într-o oarecare măsură a gradului de îndatorare ar putea avea un efect benefic, dar și acest lucru ar fi bine să se facă tot cu realizarea unei diferențieri, în funcție de nivelul câștigurilor solicitanților şi de natura acestora.
Din nefericire, regulamentul despre care se face vorbire și care este atât de mediatizat acum, în formă neajustată, va avea un impact negativ asupra activității rețelei CREDITCOOP, întrucât băncile cooperatiste sunt bănci de retail, promovează cu preponderență creditul de consum, aceasta și pentru că există o prevedere legislativă care stipulează că “băncile cooperatiste acordă credite cu preponderență membrilor lor“, iar activitatea cu alți agenți economici este limitată la 20% din totalul activelor. Astfel, o scădere a activității de creditare în categoria creditelor de consum nu ar putea fi compensată cu o creștere a creditelor pe alte paliere. În plus, la tipul nostru de instituție, care are un nivel foarte scăzut al creditelor neperformante, având un portofoliu foarte curat al creditelor, gradul de îndatorare este urmărit cu mare atenție, iar comportamentul la plată al clienților noștri este unul deosebit de bun.
Mai mult de o jumătate din portofoliul de credite al CREDITCOOP se adresează celor din mediul rural. În mediul rural sunt totodată și cei mai mulți dintre aceia care nu au avut niciodată vreun contact cu o instituție financiară? Cum poate fi îmbunătățit nivelul de incluziune financiară?
Una dintre trăsăturile specifice ale băncilor cooperatiste, este faptul că ele își desfășoară activitatea preponderent în mediul rural, fiind foarte apropiate de clienții lor. Relația cu aceștia s-a consolidat, marea lor majoritate fiind clienți statornici și fideli, cu unii dintre ei s-a consolidat o legătură de lungă durată și s-a reușit o cunoaștere reciprocă, întemeindu-se astfel o relație bazată pe corectitudine și respect. Și pentru că în unele localități, mai ales în mediul rural, o parte dintre celelalte bănci
și-au închis unitățile operative, ni s-au creat oportunități de creștere și dezvoltare.
Chiar și în condițiile în care avem peste 100.000 de clienți care își ridică de la unitățile noastre operative subvențiile pentru agricultură, aceștia și alții beneficiind de sume însemnate, volumul creditelor acordate populației din mediul rural a crescut, atât pentru nevoi personale, cât și pentru investiții în scopul dezvoltării produselor agricole și al comercializării producției obținute.
În anul 2017, soldul creditelor acordate în mediul rural a înregistrat o creștere de 31% față de anul 2016, în timp ce în mediul urban creșterea a fost de 20% față de anul 2016, iar creditele neperformante se situează la un nivel mai mic în mediul rural în comparaţie cu cele din mediul urban.
Într-adevăr, există în mediul rural o categorie de clienți care au avut mai rar contact cu o instituție financiară, dar cu aceștia specialiștii noștri dau dovadă de mai multă răbdare și îi sprijină în prezentarea produselor bancare, făcându-i să le înțeleagă în vederea accesării.
Băncile cooperatiste, prin punctele lor de lucru, desfășoară activități în multe zone în care celelalte bănci sunt mai puțin prezente, dar unde se simte nevoia de servicii bancare. Chiar și în condițiile în care prevederile reglementărilor sunt exigente și greu de îndeplinit, unitățile noastre au găsit soluții pentru a depăși greutățile și a lucra la nivelul cerințelor și exigențelor unei practici bancare prudente și sănătoase pentru clienții lor, pentru ei căutându-se și găsindu-se soluții de a considera venituri eligibile câștigurile obținute din agricultură. Tot lor, le oferim unele servicii utile, cum ar fi cele de încasare a facturilor pentru telefonie fixă și mobilă, energie electrică, apă, gaze, plata pensiilor, iar producătorilor agricoli le asigurăm plata subvențiilor acordate de APIA. Și, prin intermediul acestor servicii, putem să relaționăm, să le prezentăm și să le explicăm produsele financiare bancare pe care le putem pune la dispoziție.
Fiind o rețea bancară la care sunt afiliate bănci cooperatiste și cheltuielile de funcționare sunt mari. Cum ați reușit să reduceți costurile de funcționare ale rețelei CREDITCOOP și să mențineți indicatorii de profitabilitate la un nivel foarte bun?
La ora actuală rețeaua cooperatistă CREDITCOOP are un număr de 41 de bănci cooperatiste în subordinea cărora funcționează 743 sucursale, agenții și puncte de lucru ale acestora, iar Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP are un număr de 17 agenții proprii.
Dispunem astfel de a doua rețea de unități din sistemul bancar românesc, ceea ce ne conferă un avantaj, dar în același timp ne confruntăm și cu un nivel crescut al costurilor de funcționare. În anul 2002, când rețeaua noastră a primit aprobarea din partea Băncii Naționale a României, existau 565 de bănci cooperatiste afiliate, în prezent numărul acestora s-a redus semnificativ prin procese de fuziune, astfel încât, în luna iunie a acestui an, existau 41 de bănci cooperatiste. Prin reducerea continuă a numărului acestora, dar nu și a unităților operative ale lor, s-au micșorat în mod substanțial cheltuielile de funcționare și s-a îmbunătățit calitatea actului de conducere, cu efecte directe asupra eficienței activității.
Desfășurarea în condiții de prudență a activității de creditare, ne-a permis să înregistrăm un nivel redus al creditelor neperformante și, în consecință, un volum rezonabil al ajustărilor pentru depreciere, dar, ne-a permis şi să readucem în circuitul financiar sumele avansate sub formă de credite clienților noștri.
Am ținut sub un control strict cheltuielile de organizare și funcționare ale băncii, am realizat cu costuri reduse soluții informatice proprii, cu specialiști din sistem, un nivel rezonabil al cheltuielilor cu liniile de comunicații, s-a promovat o politică adecvată de dobânzi pasive – pe care le-am menținut, totuși, în limite competitive –, s-au efectuat cu atenție investiții și modernizări ale spațiilor în care ne desfășurăm activitatea, aproape toate fiind sedii proprii, și s-au optimizat fluxurile de numerar și transportul acestuia în interiorul rețelei.
Faptul că fondurile proprii au crescut în mod constant, an de an, în special pe seama măririi capitalului social, chiar dacă băncile cooperatiste sunt instituții de credit cu capital variabil, a permis băncilor cooperatiste să desfășoare o activitate de creditare cu costuri rezonabile.
Și în aceste condiții, pentru reducerea mai accentuată a cheltuielor de funcționare ale rețelei CREDITCOOP, se impune continuarea procesului de fuziuni, așa cum se manifestă tendința în întregul sistem bancar românesc.
Încercăm o satisfacție deosebită prin faptul că, și în condițiile în care costurile de funcționare ale rețelei, datorate unei dispersii teritoriale întinse, sunt foarte mari, totuși, an de an, fără nicio excepție, începând din anul 2000 și până în prezent, atât Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, la nivel individual, cât și băncile cooperatiste, la nivel agregat, și-au încheiat activitatea cu profit.
Ce așteptări aveți în ceea ce privește evoluiția rețelei cooperatiste CREDITCOOP pentru 2018? Cum vă așteptați să evolueze sistemul bancar românesc în acest an?
Preocupările noastre, la fel ca și ale întregului mediu bancar, se îndreaptă spre o nouă abordare, spre o schimbare a modelului de banking, fiind evident că evoluția tehnologiei impune schimbarea modelelor de servicii financiare, inclusiv a celor de creditare și vom pune un accent deosebit pe rapiditate, eficiență, seriozitate și securitate a informației, lucruri pe care clienții și le doresc în mod deosebit.
De asemenea, vom intensifica pregătirea personalului cu cei peste 1000 de salariați din unitățile operative ale băncilor cooperatiste, care își desfășoară activitatea în front office, având în vedere faptul că, de felul cum interacționează aceștia cu clienții, depinde în bună măsură identificarea clienților eligibili pentru accesarea produselor noastre financiar bancare.
Este necesar ca și băncile cooperatiste să se adapteze schimbărilor legislative numeroase care au apărut în ultima perioadă, inclusiv regulilor Uniunii Europene de protecție a datelor cu caracter personal, iar acest lucru va fi posibil, întrucât dispunem de infrastructura de care avem nevoie și de resursele umane necesare.
Vom continua să dezvoltăm activitățile în mandat prin semnarea contractelor cu Vodafone și cu Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ajungând astfel la 37 de parteneriate.
Întrucât avem un număr semnificativ de clienți, pe măsură ce aceștia vor dori să folosească serviciile de la distanță, prin dispozitive mobile de plată cu conectare rapidă, băncile cooperatiste vor investi în tehnologie pentru a se putea adapta la digitalizarea serviciilor bancare.
De asemenea, vom avea în vedere demararea unui nou proces de fuziuni la nivelul rețelei noastre, astfel încât băncile cooperatiste, care vor rămâne, să fie tot mai puternice și mai bine consolidate din punct de vedere organizatoric și financiar.
Strategia de dezvoltare pentru anul 2018 urmărește mai multe direcții, iar principalele obiective vizează printre altele: creșterea soldului creditelor acordate clientelei nebancare cu 9,6%, a soldului surselor atrase de la clientela nebancară cu 4,6%, a capitalului social cu cel puțin 1,7% față de anul precedent, realizarea unui profit de cel puțin 6 milioane lei. De asemenea, vom veghea la asigurarea stabilității personalului existent, la perfecționarea supravegherii băncilor cooperatiste de către Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP și a controlului intern al fiecărei bănci cooperatiste, în scopul ridicării nivelului de protecție al rețelei împotriva riscurilor.
Ne preocupă, în același timp, dezvoltarea produselor de creditare cu destinație imobiliară, a creditului micro-invest pentru reabilitarea, consolidarea, modernizarea sau extinderea unor imobile, precum şi a acordării creditelor în participaţie.
Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că unele prevederi care se regăsesc în capitolul distinct dedicat băncilor cooperatiste din OUG nr. 99/2006 privind instituţiile de credit și adecvarea capitalului, nu mai sunt actuale, ele nefiind în concordanță cu evoluția pieței financiar bancare românești și nici cu evoluțiile și tendințele legislative care privesc activitatea băncilor cooperatiste din Uniunea Europeană, Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP își propune să efectueze demersuri de modificare a legislației în domeniu.
Așa cum arată prima jumătate a anului în curs, instituțiile de credit înregistrează niveluri confortabile de profitabilitate, ceea ce înseamnă că lucrurile stau bine, dar apreciez că în a doua parte a anului, ritmul de creștere a profitului va fi mai redus și nivelul neperformanțelor greu de menținut. Sistemul bancar românesc continuă să fie unul stabil și solid cu indicatori economici și de prudențialitate la niveluri rezonabile, dar asta nu înseamnă că este ferit de evoluții nedorite în situația în care indicatorii macro-economici și legile privitoare la sistemul bancar și clienții acestora nu vor fi în parametri optimi.
Întrucât viața a demonstrat că băncilor mici le este din ce în ce mai greu să reziste într-un mediu concurențial deosebit, apreciez că mai există loc în piață pentru fuziuni și preluări, dar și pentru o ajustare a numărului de unități operative ale băncilor.
Pe fondul preconizatelor modificări în reglementările Băncii Naționale a României, privitoare la gradul de îndatorare, dacă ajustările vor fi semnificative, activitatea de creditare pe palierele împrumutului, mai ales a celui de consum, dar și a celui imobiliar, va înregistra o scădere, iar plusul așteptat – probabil în alte zone ale activității de creditare – nu se va manifesta, întrucât alte segmente ale economiei reale vor putea fi finanțate mai greu datorită limitelor binecunoscute.
Mă aștept la o percepție mai bună a sistemului bancar, la o creștere a încrederii în acesta, la o îmbunătățire a satisfacției clienților și a relației bancă-client, văd o intensificare și o diversificare a canalelor alternative în relaționarea cu clienții, băncile întrecându-se în implementarea de noi tipuri de relații operative și eficiente cu clienții lor.
Recent a avut loc ședința Comitetului Director al EACB (Asociația Europeană a Băncilor Cooperatiste) din care face parte și banca dumneavoastră. Care sunt tendințele și preocupările la nivel european în ceea ce privește activitatea băncilor cooperatiste?
Asociația Europeană a Băncilor Cooperatiste (EACB) reprezintă, promovează și apără interesele comune ale celor 28 de instituții membre ale acesteia și ale băncilor cooperatiste în general, atât în ceea ce privește legislația bancară, cât și legislația aplicabilă lor la nivel european.
În mare parte, provocările băncilor cooperatiste din Uniunea Europeană se identifică cu cele pe care trebuie să le gestioneze și Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP împreună cu băncile cooperatiste afiliate, în special în ceea ce privește alinierea la cerințele de reglementare europeană, în adaptarea permanentă la noutățile pieței financiar-bancare, în aplicarea principiului proporționalității și la fenomenul digitalizării.
Astfel, în multe sisteme cooperatiste din Uniunea Europeană au avut loc în ultimii ani ample procese de reorganizare a activității, prin fuziuni, pentru că, deși este mai ușor de gestionat o rețea de bănci cooperatiste mici, mai ales din punct de vedere al administrării, al conducerii și al lanțului de vânzare și promovare, totuși, noile tendințe de reglementare europene, precum și nevoia de reducere a costurilor administrative, impun existenţa unor bănci locale mai mari, solide și puternice.
De asemenea, un loc principal în dezbaterile la nivel european îl au reglementările cu privire la uniunea bancară, cele legate de guvernanță, de crearea unor mecanisme de reducere a riscurilor la nivel european, respectiv schema de garantare a depozitelor, uniformizarea legislației cu privire la insolvență și darea în executare, noi reguli pentru reducerea portofoliului de credite neperformante, precum și în ceea ce privește planificarea implementării unor noi reguli BASEL, începând cu luna ianuarie 2022, însă acest termen depinde și de finalizarea demersurilor legislative necesare.
La nivelul Uniunii Europene, sistemele cooperatiste, inclusiv cele bancar cooperatiste, sunt tratate cu mare atenție și se recomandă să se țină cont de ele în strategiile financiare gândite de guverne.
Uneori, reglementările europene aplicabile băncilor în general nu se potrivesc întocmai băncilor cooperatiste și ele ar trebui particularizate în cazul lor, lucru ce nu s-a întâmplat de prea multe ori până acum, chiar dacă ar fi fost necesar, pentru că regulile se aplică diferit, în funcție de sistemul căruia i se adresează: cooperatist, bancă sau instituție financiară etc.
Se insistă asupra faptului că ar fi bine ca reglementările să se concentreze mai mult pe cerințele de capital și pe reducerea riscului, și mai puțin pe cerințele contabile, mai ales în cazul portofoliilor de credite neperformante. În unele reglementări ale Uniunii Europene se amestecă cerințele contabile cu cele de reglementare și de reducere a riscului, astfel încât e greu să se găsească soluții general aplicabile tuturor tipurilor de instituții financiare în Uniunea Europeană.
Mihai Săndoiu
COMMENTS