După ani de amânări şi tatonări, din cauza dobânzilor ridicate, a gradului redus de dezvoltare a pieţei de capital locale şi a disponibilităţii surselor de finanţare de la băncile-mamă , băncile româneşti au lansat primele emisiuni semnificative de obligţiuni corporative. Este vorba de UniCredit Ţiriac Bank, care a vândut un pachet de titluri în valoare de 550 milioane de lei, la scurt timp după ce Banca Transilvania a atras de la investitori suma de 30 de milioane de euro.
Primii paşi pe piaţa obligaţiunilor au fost făcuţi de BCR şi BRD încă din 2006, iar apoi şi în 2009, aceste bănci pregătindu-se să revină în curând cu noi emisiuni, în baza unor programe de 3 miliarde de euro fiecare, odată ce a fost verificat interesul investitorilor pentru aceste instrumente de investiţie. Mai ales că unul dintre cei mai importanţi cumpărători de titluri bancare româneşti, BERD, şi-a anunţat recent angajamentul de a investi o sumă importantă, respectiv 150 de milioane de euro, în obligaţiuni bancare, contribuind astfel şi la dezvoltarea pieţei bursiere locale. De altfel, un raport al FMI arată că pieţele de obligaţiuni din ţările din zonă sunt relativ slab dezvoltate, astfel că investitorii instituţionali sunt nevoiţi să-şi plaseze banii în mare parte în titluri de stat. Raportul FMI arată că dezvoltarea pieţei de capital, a pieţei obligaţiunilor şi a rolului instituţiilor nebancare, precum fondurile de investiţii, asigurările şi fondurile de pensii, sunt esenţiale pentru compensarea efectelor dezintermedierii financiare prin care trec băncile. Din păcate însă, România se află tot în coada clasamentelor şi la aceste capitole, fiind cu mult chiar şi în urma Bulgariei, după cum se vede şi din grafice. „Pieţele de capital stimulează formarea de capital, compensează consecinţele procesului de dezintermediere şi reechilibrează balanţa finanţării externe spre surse locale. Dezvoltarea în continuare a unei baze a investitorilor instituţionali ar promova economisirea agregată şi, prin acest canal, formarea de capital şi productivitatea muncii. Acest lucru poate juca un rol important în compensarea implicaţiilor dezintermedierii sectorului bancar şi ar reduce riscurile din balanţele băncilor. Mai mult, o creştere a surselor de finanţare stabile şi pe termen lung pentru bănci ar reechilibra dependenţa de sursele externe”, se arată în raportul FMI.
UniCredit Ţiriac a spart gheaţa
Gheaţa obligaţiunilor bancare a fost spartă, surprinzător, în plină caniculă la Bucureşti, de către UniCredit Ţiriac Bank, care a decis să nu mai aştepte până la toamnă, cum se gândea iniţial, ci să-şi asume acum riscul, în ciuda climatului tensionat de pe pieţele financiare, şi să ofere investitorilor locali şi străini posibilitatea de a investi în titlurile emise de una dintre cele mai importante şi performante bănci locale. Răsvan Radu, preşedintele băncii, dezvăluie contextul în care a avut loc lansarea emisiunii şi motivele care au stat în spatele acesteia: „Conjunctura pieţei a fost foarte dificilă în momentul lansării obligaţiunilor, cu volatilitate mare a dobânzilor de pe piaţa secundară a titlurilor de stat, a cursului de schimb, cu anunţul FED-ului de a opri programul «quantitative easing» şi încheierea actualului acord cu FMI”. Totuşi, CDS-ul României, indicatorul în funcţie de care se stabilesc dobânzile, se află la minimul ultimilor ani, după cum se vede şi din grafic. Radu a precizat că motivul pentru care s-a decis lansarea pe piaţa locală a obligaţiunilor băncii este acela că investitorii evaluează acum independent subsidiarele marilor grupuri internaţionale, independent de acestea. „Investitorilor nu le place să vadă bănci dependente foarte mult de o sursă de finanţare precum cea de la banca-mamă. Noi ne împrumutăm de la BEI, IFC sau BERD prin grup, prin finanţări tip umbrelă. Dar când am înţeles că piaţa se uită diferit, la fiecare subsidiară, am zis: de ce să nu luăm noi singuri aceste finanţări? În niciun caz nu vrem ca prin aceste obligaţiuni să înlocuim celelalte surse de finanţare ale băncii, precum depozitele, creditele subordonate de la banca-mamă sau împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale, ci să deschidem o altă piaţă şi să vedem dacă ne putem baza pe o altă sursă pentru a ne diversifica accesul la resurse. Vom continua să ne finanţăm ca şi până acum, în funcţie de conjunctură, de preţ şi maturităţi, pentru a atrage resurse după cum e mai eficient: depozite, credite de la banca-mamă, piaţa de capital”, a adăugat el. Radu a precizat că în urma accesării de fonduri de pe piaţa de capital, banca nu-şi va diminua volumul finanţărilor accesate de la banca-mamă din Austria, dimpotrivă, acestea vor creşte în continuare, pentru a se putea susţine creditarea. „Nu vom diminua în niciun fel liniile de finanţare de la grup, dimpotrivă, le vom creşte, dar căutăm cel mai bun preţ pentru sursele de finanţare. Ceea ce vedem acum e că depozitele sunt foarte scumpe şi există bănci pe care nu le mai ajută nici băncile-mamă şi nici nu emit obligaţiuni, iar noi nu vrem să intrăm în această cursă, de a plăti foarte mult pentru depozite”. El a mai spus că întregul volum de resurse din obligaţiuni va fi utilizat pentru acordarea de credite, cu preponderenţă pentru companii, atât în lei cât şi în valută, în funcţie de cererea din partea clienţilor.
Stimulent pentru dezvoltarea pieţei de capital
Lansarea de obligaţiuni la Bursa din Bucureşti poate reprezenta un puternic stimulent pentru dezvoltarea pieţei de capital româneşti, mult rămasă în urma altor instituţii din regiune, spun atât reprezentanţii băncilor româneşti, cât şi ai instituţiilor internaţionale. UniCredit Ţiriac Bank a anunţat încheierea cu succes a primei sale emisiuni de obligaţiuni corporative în lei, suprasubscrisă la un nivel de 110%, suma finală subscrisă şi alocată fiind de 550 milioane lei. Maturitatea obligaţiunilor este de 5 ani, iar banca va plăti o dobândă de 5,35%. Dorin Badea, directorul de trezorerie al băncii, apreciază că dobânda obţinută este una bună, fiind cu 100,5 puncte de bază peste dobânda de referinţă la titlurile de stat, o marjă apropiată de cea aferentă obligaţiunilor lansate de băncile străine, care este în jurul a 125 de puncte peste rata de referinţă a titlurilor de stat. „Suntem foarte mulţumiţi de rezultatul şi de condiţiile emisiunii de obligaţiuni. În acelaşi timp, considerăm că iniţiativa noastră reprezintă un reper important pe piaţa de capital locală şi contribuie la dezvoltarea acesteia. În acest sens, apreciem interesul şi angajamentul dovedite de către investitorii instituţionali locali şi internaţionali”, a declarat Răsvan Radu. Oferta s-a închis vineri, 21 iunie 2013, pe baza subscrierilor realizate de peste 30 de investitori instituţionali locali şi internaţionali, incluzând instituţii financiare internaţionale (BERD şi IFC), fonduri aflate în administrarea principalelor Societăţi de Administrare a Investiţiilor (SAI), fonduri de pensii, societăţi de asigurare, bănci locale şi alţi investitori. O pondere de 20% dintre obligaţiuni au fost cumpărate de către BERD. Pentru a atrage investitorii, banca le-a prezentat avantajele şi punctele forte ale băncii: „Suntem un grup puternic, de importanţă sistemică, deci cu o credibilitate foarte mare, vom avea o rată de adecvare a capitalului (Core Tier 1) de 10% până în 2011, conform noilor norme Basel 3. Avem o structură echilibrată a portofoliului de clientelă: 65% corporate şi restul retail, la corporate avem o cotă de piaţă de peste 10%, creşterea din 2012 a fost mult peste medie, de 12% la credite şi 14% la depozite, suntem lider pe segmente cheie precum multinaţionale, firma de leasing a grupului este cea mai mare din România, suntem unul dintre principalii jucători pe fonduri europene şi suntem utilizatorul nr. 1 la garanţii pentru credite pentru IMM-uri de la FNGCIMM. Am achiziţionat portofoliul de retail al RBS pentru a ne menţine ritmul de creştere şi pe retail, pentru că piaţa nu oferă această oportunitate în prezent. Am fost o bancă profitabilă tot timpul, sensibil mai profitabilă decât sistemul bancar, iar ritmul anual de credite a fost de 6% – faţă de 1,1% al sistemului bancar – şi de 5% la depozite – faţă de 3,3% al sistemului bancar –, deşi nu am avut ca ţintă creşterea cotei de piaţă”. „În niciun caz nu am vrut să testăm piaţa pur şi simplu, ci să deschidem o nouă sursă de finanţare şi să ajutăm şi bursa românească să finanţeze companiile rezidente. Am demonstrat că se poate şi vrem să deschidem apetitul şi altor emitenţi pentru a folosi bursa”, a spus Răsvan Radu.
BT – activă, BCR, Raiffeisen şi BRD se pregătesc
Banca Transilvania a emis în luna mai obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 de milioane de euro, pentru care plăteşte o dobândă anuală compusă din EURIBOR la 6 luni plus o marjă fixă de 6,25%, pe o perioadă de 7 ani. IFC-International Finance Corporation, divizie a Băncii Mondiale, acţionar principal al băncii, a cumpărat majoritatea obligaţiunilor, echivalentul a 18,9 milioane euro, restul fiind adjudecate de ceilalţi acţionari ai băncii, printre care şi BERD.
„Emisiunea de obligaţiuni a fost un succes, cu subscriere integrală, conform aşteptărilor. Mulţumesc acţionarilor şi investitorilor pentru încrederea acordată planurilor Băncii Transilvania. Suma obţinută va întări baza de capital a băncii noastre, prin diversificarea structurii fondurilor proprii şi susţinerea dezvoltării viitoare a băncii”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania. Majoritatea acţiunilor BT, adică 50,62%, sunt deţinute de străini, pondere ce se va majora după recenta emisiune de obligaţiuni, în timp ce capitalul românesc are o pondere de 49,8% în bancă. Conducerea BCR a decis, la sfârşitul lunii trecute, să lanseze un nou program MTN (medium term notes) pentru emiterea de obligaţiuni în limita a 3 miliarde de euro, la doar câteva zile după ce UniCredit Ţiriac Bank a lansat cu succes cea mai mare emisiuni de obligaţiuni în lei de pe Bursa din România. Noul program înlocuieşte unul mai vechi de acelaşi tip lansat în 2009, în cadrul căruia banca a emis titluri în lei în valoare de 750 milioane lei şi obligaţiuni în valută în valoare de 80 de milioane de euro, listate doar pe bursa din Luxemburg, nu şi pe cea din Bucureşti. Este posibil ca BCR să lanseze noua emisiune de obligaţiuni pe Bursa din Bucureşti, la fel ca UniCredit Ţiriac, în condiţiile în care BERD, un potenţial mare investitor, sprijină dezvoltarea pieţei locale, iar BCR are ca strategie acordarea de credite cu preponderenţă în lei.
Şi BRD are aprobat încă de anul trecut un program de emitere de obligaţiuni pe termen mediu, cu un plafon de 3 miliarde euro. Programul se va desfăşura între 2012 şi 2015, iar scadenţa obligaţiunilor emise va fi de 10 ani. Obligaţiunile vor avea o valoare nominală între 1.000 şi 100.000 echivalent euro şi vor putea fi emise în orice valută. Rata dobânzii ar putea fi fixă, variabilă (indexată la preţul unui element suport) sau o combinaţie a acestor variante. De asemenea, frecvenţa cuponului este flexibilă, nefiind limitată la lunar, trimestrial semestrial sau anual. Programul va include ca emitent fie pe BRD, fie o altă entitate controlată de bancă, fie o combinaţie, ele fiind garantate de BRD. „Evoluţia mediului financiar-bancar impune accelerarea procesului de diversificare a surselor de finanţare pe termen mediu şi lung. Emisiunea de obligaţiuni în cadrul unui program este un element cheie al planului de diversificare”, motivează BRD lansarea noului program. În 2011, banca franceză a aprobat un plafon de 600 milioane euro pentru emisiuni de obligaţiuni, dar care, din cauza condiţiilor nefavorabile de pe pieţele financiare internaţionale, nu a fost utilizat. Şi BRD a mai lăsat în trecut obligaţiuni, însă tot în străinătate. Mai exact, la finalul lui 2006 banca a încheiat cu succes vânzarea unor obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei, cu scadenţa la cinci ani şi cu o dobândă anuală de 7,75%. Emisiunea, rezervată investitorilor nerezidenţi, a fost cotată în Luxemburg şi a fost suprasubscrisă din prima zi, BRD vânzând obligaţiuni peste valoarea programată. A fost a doua emisiune de obligaţiuni a BRD, după cea din 2004, de la BVB, cu o valoare mai mult simbolică, de doar 50 milioane lei. Şi Raiffeisen Bank vrea să emită pe piaţa românească obligaţiuni în valoare de până la 500 de milioane de lei, banca urmând să decidă în ce condiţii va avea loc operaţiunea.
Susţinere BERD
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a lansat un program de 150 milioane euro pentru susţinerea emisiunilor de obligaţiuni pe termen mediu şi lung ale instituţiilor financiare din România. Prima investiţie din acest program a vizat subscrierea de obligaţiuni în lei emise recent de UniCredit Ţiriac Bank. Astfel, BERD a subscris 20% din totalul de 550 milioane lei (echivalentul a 121 milioane euro) la care s-a ridicat emisiunea de obligaţiuni negarantate cu maturitate de 5 ani, care a atras peste 30 de investitori, a anunţat instituţia.
Investitorii instituţionali interni au subscris mai mult de jumătate din volumul obligaţiunilor UniCredit: societăţile de administrare a investiţiilor au cumpărat 39,38%, iar fondurile de pensii – 28,7%. Programul BERD destinat obligaţiunilor emise de instituţiile financiare se referă la investiţii în titluri negociabile emise de băncile locale şi instituţiile financiare non-bancare. Acest tip de finanţare are scopul de a permite intermediarilor financiari să îşi diversifice sursele de finanţare şi să asigure o mai bună compatibilitate între active şi pasive. Acest program va contribui la depăşirea barierelor din calea dezvoltării pieţei obligaţiunilor corporative din România, prin promovarea cu succes de obligaţiuni non-suverane şi încurajarea de emisiuni de titluri suficient de mari pentru a fi lichide şi a atrage investitori instituţionali. „Suntem încântaţi să sprijinim prima emisiune de obligaţiuni în moneda locală a UniCredit Ţiriac Bank şi una dintre primele emisiuni de obligaţiuni ale băncilor comerciale din România de la debutul crizei”, a declarat Nick Tesseyman, directorul BERD pentru instituţiile financiare. „Credem că această emisiune va deschide drumul şi altor instituţii financiare în a accesa pieţele de obligaţiuni pentru a se finanţa, contribuind astfel la dezvoltarea pieţei de capital din România, în timp ce acest nou cadru pentru România va permite BERD să îşi unească forţele cu partenerii financiari locali în sprijinirea emisiunilor de obligaţiuni”, a adăugat el. Noul program se înscrie în iniţiativa de dezvoltare a pieţelor financiare şi de capital locale lansată de BERD în mai 2010, cu scopul de a sprijini reformele şi politicile în ţările în care operează, menite să încurajeze creşterea utilizării monedei locale precum şi dezvoltarea pieţelor de capital.
Programul de 150 de milioane de euro face parte din Planul Comun de Acţiune IFI pentru creştere economică în Europa de Sud-Est, lansat în noiembrie 2012 de către BERD, Banca Europeană de Investiţii (Grupul BEI) şi Banca Mondială. Planul este un răspuns direct la impactul continuu al problemelor din zona euro asupra economiilor din Europa emergentă şi include angajamentele totale de 30 de miliarde de euro timp de doi ani.
Dezintermedierea continuă
Reducerea volumului de finanţări de la banca-mamă, nevoia de diversificare a resurselor de lichidităţi, mai ales în cazul resurselor în lei pe termen lung, pentru care nu există încă un benchmark de dobândă necesar pentru a sprijini intensificarea creditării în moneda locală, sunt doar două dintre motivele pentru care şi alte bănci ar putea fi interesate de noi emisiuni de obligaţiuni. Cu toate că băncile-mamă din Europa nu şi-au retras sprijinul acordat subsidiarelor din România, datele arată că procesul de dezintermediere a început încă de anul trecut şi continuă. Datele prezentate de Banca Reglementelor Internaţionale arată că băncile europene şi-au redus expunerea pe România cu 1,15 miliarde de dolari, de la 102,5 la 101,4 miliarde dolari, în condiţiile în care Acordul de la Viena din 2009, prin care băncile s-au angajat să-şi menţină liniile de finanţare, a expirat la începutul lui 2011, în prezent fiind dedicat cooperării transfrontaliere privind supravegherea grupurilor bancare europene. Expunerea totală a băncilor străine s-a diminuat însă cu doar 347 milioane dolari pe parcursul lui 2012, la 106,6 miliarde dolari, iar în ultimul trimestru al anului precedent s-a consemnat o creştere substanţială, de 679 milioane de dolari. Aceasta pentru că în timp ce unele bănci, în special cele greceşti şi austriece, au continuat să-şi diminueze volumele de finanţări, altele le-au majorat, nu doar prin credite ci şi cu depozite. Astfel, băncile greceşti şi-au redus expunerile cu 2,3 miliarde de dolari, la 16,5 miliarde dolari, iar cele austriece cu peste 1,8 miliarde de dolari, la 35,1 miliarde dolari. Pe de altă parte, băncile franceze, olandeze şi turceşti şi-au majorat expunerea pe ţara noastră. Ceea ce iese în relief este însă o scădere importantă, de 3,8 miliarde dolari, a volumului de credite acordate de băncile străine subsidiarelor locale sau direct instituţiilor româneşti. Numai în ultimul trimestru al anului trecut volumul finanţărilor s-a diminuat cu aproape 2 miliarde de dolari, la un total de 41,2 miliarde.
Şi băncile-mamă au nevoie de capital
Interesul subsidiarelor marilor bănci locale pentru resurse alternative de finanţare se încadrează în contextul în care băncile-mamă au ele însele nevoie de capital suplimentar pentru a îndeplini noile cerinţe de reglementare Basel 3, dar şi pentru a returna ajutoarele primite din partea statului după izbucnirea crizei din 2008. Astfel, Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, a decis să restituie în întregime, în ultimul trimestru al acestui an, ajutorul de stat (capital participativ) în valoare de 1,205 miliarde de euro primit de la statul austriac după izbucnirea crizei financiare, precum şi capitalul de acelaşi tip, în valoare de 559 milioane euro, deţinut de investitorii privaţi. În acest scop, banca a lansat o emisiune de noi titluri în valoare de 660 milioane euro, ce vor fi tranzacţionate şi la BVB, cu toate că iniţial reprezentanţii băncii au spus că este important să nu dilueze ponderea acţionarilor (şi implicit valoarea dividendelor) prin emiterea de noi acţiuni. Banca precizează că a luat această decizie întrucât costul capitalului participativ va creşte începând din 2014, iar pe de altă parte gradul de eligibilitate a acestuia în calculul capitalului de bază al băncii scade în timp. Erste precizează că decizia de a răscumpăra capitalul participativ va consolida abilitatea băncii de a genera capital şi de a-şi îmbunătăţi rata solvabilităţii, întrucât nu va mai plăti dividende aferente capitalului participativ, astfel încât va putea face economii de 149 milioane euro în 2014 şi de 158 milioane euro în 2015, după plata taxelor, economiile fiind şi mai mari în următorii ani. Banca spune că astfel îşi va îmbunătăţi şi rata capitalului de bază (Tier 1 ratio) până la 10% conform normelor Basel 3, la 31 decembrie 2014. Erste a raportat un Tier 1 ratio de 9,6% în martie 2013, conform normelor Basel 2,5, fără capitalul participativ şi profitul primului trimestru, iar dacă s-ar adăuga şi valoarea noului capital planificat a fi majorat, rata ar ajunge la 10,2%.
Se pregătesc şi obligaţiunile ipotecare
Băncile sunt interesate să emită şi obligaţiuni ipotecare (covered bonds), garantate cu ipotecile constituite pe creditele imobiliare, care au costuri mai mici decât obligaţiunile corporative, aşadar sunt mai avantajoase. Problema este că întârzie legislaţia care să reglementeze regimul acestor titluri, cu toate că România este singura ţară europeană care nu a emis încă astfel de obligaţiuni care în alte ţări reprezintă o sursă importantă de finanţare pentru bănci. BNR se află într-un proces de consultări cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB) pe tema reglementării obligaţiunilor ipotecare, a declarat, la finalul anului trecut, Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR. Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank România, o bancă puternic implicată pe piaţa creditelor imobiliare, s-a arătat interesat de emiterea unor astfel de titluri ca alternativă pentru finanţarea de noi credite imobiliare. România are o lege pentru emiterea de obligaţiuni ipotecare (Legea 32/2006) încă din 2006, însă până acum nu a existat nicio emisiune de obligaţiuni, în condiţiile în care băncile au avut la dispoziţie suficiente resurse de finanţare, în special de la băncile-mamă din Europa. În alte ţări vecine există o piaţă a obligaţiunilor ipotecare destul de dezvoltată. În Cehia, stocul de obligaţiuni, de 8,1 miliarde euro, finanţează un segment foarte important de credite ipotecare, potrivit lui Sergiu Oprescu. El apreciază că şi România ar putea ajunge la o piaţă de obligaţiuni de 3 miliarde de euro, cu o valoare asemănătoare cu cea din Cehia. Piaţa obligaţiunilor ipotecare în UE are o valoare de 1,9 trilioane euro, cu 582 milioane euro emise în 2011, cei mai mari emitenţi fiind Spania, Danemarca – unde creditele ipotecare se finanţează aproape 100% din obligaţiuni ipotecare –, Suedia, Franţa, Germania.
COMMENTS