FinMedia şi Piaţa Financiară au organizat în data de 16 martie o conferinţă menită să creioneze trendurile din pieţele financiare în cadrul tradiţionalului eveniment ANUL FINANCIAR BANCAR 2021. Printre temele ce vor fi dezbătute s-au numărat:
- Banking-ul la un an de la declanșarea crizei sanitare – oportunități și provocări
- Cum arată azi protofoliul de credite amânate la plată – cu ce neperformanță ne vom lupta până la sfârșit de an? Ce lecţii au învăţat bancherii din crizele precedente pentru a contracara efectele unei noi crize
- Absorbția fondurilor europene – ce ar trebui să se întâmple în anul 2021?
- Cum a evoluat relația dintre bănci și IMM -uri pe timp de pandemie? Cum arată o evaluare a riscurilor și vulnerabilităților în zona creditării bancare pentru IMM?
- Despre going digital și rolul sucursalelor bancare în anul 2021
- Contribuția fondurilor de garantare la relansarea economică post pandemie și crearea de noi locuri de muncă
- Care ar fi perspectivele de evoluție ale Bursei de Valori București în contextul evoluțiilor externe? Cum ar putea fi atrase mai multe companii antreprenoriale importante ca emitenți de acțiuni și obigațiuni?
Moderatorul evenimentului a fost Florin Dănescu, Președinte Executiv, Asociația Română a Băncilor iar speakeri au fost: Sebastian Burduja, Vicepreședinte, Comisia Finanțe Bănci, Camera Deputaților, Călin Bota, Vicepreședinte, Comisia pentru Afaceri Europene, Camera Deputaților, Eugen Rădulescu, Director, Direcția Stabilitate Financiară, BNR, Radu Hanga, Președinte, BVB, Valentin Ionescu, Președinte Institutul de Studii Financiare, Francois Bloch, Director General, BRD – GSG, Radu Grațian Ghețea, Președinte CA, Libra Internet Bank, Dana Dima, Vicepreședinte Executiv, Banca Comercială Română, Mădălina Teodorescu, Vicepreședinte, First Bank, Alina Radu, Partener, NNDKP.
Iată pe scurt esenţialul intervenţiilor paneliştilor:
Florin Dănescu, Președinte Executiv, Asociația Română a Băncilor
*Fără încredere nu se poate construi nimic. La greu se vede ce aport poate să aducă fiecare pentru a ieşi la liman. Vorbim de încredere între autorităţi şi bănci, între bănci şi clienţi, între autorităţi şi societate. Doar un IMM din 10 se califică să ia un credit. La IMM Invest unul din 3 a luat credite, deci trebuie să trecem acest program la succese. În 3 ani 50 de iniţiative legislative au fracturat practic activitatea de creditare. Intermedierea financiară, creditarea, sunt componente ale unui plan de ţară. Un plan de ţară nu poate exista şi funcţiona fără finanţare. E necesar să colaborăm, să cultivăm încrederea, să cultivăm elitele*.
Sebastian Burduja, Vicepreședinte, Comisia Finanțe Bănci, Camera Deputaților
*Băncile sunt un exemplu de urmat în pandemie. România e în faţa celei mai mari oportunităţi de dezvoltare. Criza se poate transforma în oportunitate: 84 miliarde de lei de la UE aşteaptă să fie atrase. Nu putem avea aceleaşi priorităţi ca Franţa sau Germania. Banii trebuie înţelept direcţionate către nevoile reale ale ţării: infrastructura de bază. Trebuie să transformăm piaţa de capital într-un adevărat motor de finanţare şi dezvoltare a economiei reale. Start-up-urile au o reală problemă de finanţare şi trebuie să găsim soluţii să le sprijinim, aşa cum se face în mai toate economiile mari. Trebuie schimbată Legea Societăţilor Comerciale, astăzi total depăşită care să răspundă necesităţilor economiei. Spre exemplu, trebuie ca o firmă să poată da acorda în pachetul de venituri pentru angajaţi, acţiuni ce nu pot fi vândute o perioadă de timp: se creează astfel un mod de retenţie al angajaţilor valoroşi*.
Călin Bota, Vicepreședinte, Comisia pentru Afaceri Europene, Camera Deputaților
*Orice stat civilizat are obligaţia să pună la comun lângă resursele europene şi o contribuţie de la buget de stat. Până nu demult aceste fonduri europene au fost o fata Morgana. Dar lucrurile au evoluat în bine. Mai avem însă de recuperat. O bună parte din restanţe au fost deja contractate. La finele 2020 am reuşit să avem o absorbţie de 44,6%: au intrat 7 miliarde euro plăţi directe făcute de CE. Dar acest efort trebuie continuat. O provocare majoră finalizarea Planului de Rezilienţă, unde CE vine cu 30 miliarde euro. E nevoie de proiecte mature şi investiţii serioase: aici nu e loc de fazare, ca la alte finanţări comunitare. Infrastructura de transport, cea spitalicească, cea din educaţie şi mediul antreprenorial pot fi beneficiari ai acestor fonduri. Sectorul bancar trebuie să ne ajute în acest demers de drenare a fondurilor către economie. Antreprenorii trebuie să înţeleagă că fără capital nu există business, iar capitalul are nevoi de intermediari şi administratori pricepuţi. De asemenea, procesul de digitalizare în sistemul administraţiei de stat trebuie accelerat. Trebuie să fim serioşi şi să continuăm pe drumul început*.
Eugen Rădulescu, Director, Direcția Stabilitate Financiară, BNR
*Șocul generat de pandemia COVID-19 a fost unic în istoria recentă prin rapiditate, impact asimetric, modificarea modelelor de afaceri, schimbări structurale etc. Comparativ cu șocul generat de criza financiară globală, șocul COVID-19 este exogen cadrului macro-financiar ce reprezintă o oportunitate pentru sectorul financiar de a contribui la atenuarea impactului inițial și la revenirea economică, pe baze sustenabile.
Capitalizarea sistemului bancar se menţine robustă, capitalul social crescând din 2008 până în 2020 cu 17.983 milioane lei. Indicatorii de lichiditate se menţin la niveluri confortabile în timp ce raportul credite/depozite a continuat să scadă. Deși în scădere, profitabilitatea bancară se menține consistentă din perspectivă europeană și contribuie decisiv la consolidarea bazei de capital. Anul trecut sistemul bancar a încheiat cu un profit de 5,2 miliarde lei (6,3 miliarde în 2019), ROA de 1% (1,3% în 2019) şi ROE de 8,9% (12,2% în 2019).
Soluția amânării la plată în contextul crizei COVID-19 a fost utilizată la scară largă în Uniunea Europeană. Gospodăriile din România au fost pe locul 5 în UE ca şi pondere a creditelor ce au beneficiat de moratorii în total împrumuturi. Până la sfârşitul lui 2020, 550000 de debitori îşi amânaseră creditele (13,9% din total împrumuturi). Valoarea totală a acestor credite era de 41,3 miliarde lei. 75% dintre amânări au fost pe moratoriul public şi 25% pe moratorii private individuale. 57% dintre cei ce au amânat la plată au fost persoane juridice şi 43% persoane fizice.
Procesul de digitalizare a sectorului bancar, pornit înainte de criza COVID-19, a cunoscut o accelerare pe fondul măsurilor de restricție a mobilității. Între 2008 şi 2015 numărul de unităţi bancare a scăzut cu 22% iar între 2015 şi 2020 cu 15%. Între 2008 şi 2015 numărul de angajaţi în bănci a scăzut cu 22% iar între 2015 şi 2020 cu 6%. A crescut însă eficienţa acestora: între 2008 şi 2015 cu 57% iar între 2015 şi 2020 cu 55%. Totuşi încă nu am atins media europeană la acest parametru*.
Radu Hanga, preşedinte, BVB
*Bilanțurilor băncilor centrale continuă să crească urmare a măsurilor de relaxare cantitativă luate în întreaga lume. În timp ce bilanțurile cresc, dobânzile se reduc. În România, în timp ce ratele de dobândă au scăzut, depozitele bancare au continuat să crească. Există o dimensiune consistentă a sectorului pensiilor private și a industriei de asset management din România.
BVB reprezintă, alături de sectorul bancar, principala sursă de finanțare pentru companiile locale.
În perioada 2012-2021 România a performat bine în comparaţie cu statele europene şi Marea Britanie. În perioada amintită randamentele pieţei de capital au fost de 230,7%, locul I, fiind urmată la distanţă de Irlanda, 194,3% şi Franţa, 118,4%. Spre comparaţie, Polonia are -3,8%!
Bursa are listate numeroase companii lider pentru sectoarele economiei reale: financiar (35,5%), energie (34,9%), utilităţi (14,6%). În ultimii cinci ani pe BVB au avut loc IPO-uri importante cu o valoare de 362.7 mn. EUR . Mai mult de 6 miliarde EUR au fost obţinuţi în ultimii 5 ani prin emisiuni și listări de obligațiuni.
S-a putut observa un interes ridicat pentru listare pe piața AeRO în 2021: Agroland,Mam Bricolaj şi Safetech au listat acţiuni în timp ce iHunt, Elmas şi Utilitech au emis obligaţiuni.
Sunt aşteptate autorizarea contrapărții centrale (CCP.RO) și lansarea pieței de derivate. BVB îşi propune creșterea acoperirii cu rapoarte de analiză și furnizarea de analize și ratinguri ESG. Pe parte de digitalizare se urmăreşte simplificarea accesului la piaţă pentru investitori şi facilitarea accesului la finanțare pentru companii. Educaţie rămâne esenţială pentru dezvoltarea ecosistemului local de finanţare*.
Dana Dima, Vicepreședinte Executiv, Banca Comercială Română
*Digitalizarea şi educaţia financiară sunt primordiale. Am început să îi construim cu câţiva ani în urmă. Trebuie să ajungem să avem un comportament natural digital. Contează să avem un portofoliu de clienţi mulţumiţi care utilizează responsabil produsele digitale. Timp de 21 în s-a construit cărămidă cu cărămidă. Am început cu contul curent şi cardul. Înregistrăm creşteri an de an de 30-40% la nivel de tranzacţii NONCASH. Totodată, la ATM scade businessul cu doi digits. Totuşi doar 20% din populaţie putem spune că simte cu adevărat produsele digitale. Am resimţi în pandemie avantajul de a avea multe produse digitale. Focusarea pe un model calitativ a reprezentat un driver important şi va continua. Nu e simplu să vorbeşti în România despre digitalizare. Suntem prima bancă din România care a pus la dispoziţia clientului în sucursală aceeaşi platformă, George, pe care acesta o are la dispoziţie pe internet. Doar că în branch are lângă el consilieri care să îi îndrume. Digitalizarea ne oferă timp să discutăm cu clienţii. Nu plecăm din agenţii: încercăm să adaptăm modelul de consiliere la ceea ce au nevoie clienţii. Văzând ultimii 20 de ani am încredere în următorii 20 de ani*.
Francois Bloch, Director General, BRD – GSG
*Lecţiile pe care le-am învăţat din această criză sunt să căutăm oportunităţile. S-a creat o îmbunătăţire a relaţiei dintre bănci şi clienţi în această perioadă. Am fost alături de clienţii care au avut probleme. A fost dificil în pandemie să ţinem agenţiile deschise dar să asigurăm şi siguranţă. Dar am făcut-o.
O a doua oportunitate a fost digitalizarea. Multe proiecte începute înainte de criză au prins viteză şi s-au dezvoltat puternic. Managementul crizei a fost o provocare. Costurile nu au fost deloc mici. Trebuie să găsim soluţii astfel încât să ne sprijinim condiţiile dar să nu afectăm nici indicatorii noştri de stabilitate financiare. Nu văd însă pe viitor probleme sistemice în sistemul bancar din România. Vom continua să sprijinim procesul de revenire a economiei României*.
Mădălina Teodorescu, Vicepreședinte, First Bank
*Pe zona tranzacţională am putut cu toţii observa un comportament de mutare pe internet şi mobile banking, inclusiv pentru clienţi persoane fizice. La momentul acesta persoanele juridice tranzacţionează 90% pe canale digitale în timp ce persoanele fizice au ajuns şi ele la 80%. Încrederea este o provocare în lumea digitală. Mediile virtuale lansează şi multe provocări.
În cazul First Bank Interacţiunea prin canale digitale e asociată cu susţinere interumană. Am putut observa în ultima perioadă creşteri mari pe parte de video banking. Aceasta nu presupune doar interacţiune ci o vânzare de la cap la coadă. Am remarcat o creştere de 7-800% pe acest palier. Ceea ce ne bucură e faptul că vedem şi o creştere exponenţială a vânzărilor finalizate. Noi suntem într-o etapă de transformare a canalelor digitale. Încercăm să venim cât mai aproape de piaţă şi comportamentul clientului, pornim în dezvoltările noastre de la nevoile şi comportamentul clientului, de la atributele importante pentru client. Chiar dacă digitalizarea e un trend şi o dimensiune către care ne îndreptăm, ea comportă multe provocări în ceea ce priveşte aspectele tehnice de sustenabilitate şi rezilienţă. Discutăm aici de capacitatea de a pune la un loc într-un tot funcţional a mai multor entităţi şi sisteme multiple. Procesul digit nu trebuie să fie un proces întrerupt de disfuncţionalităţi. Trebuie să mai ţinem cont de un lucru: nu tot ceea ce este mai sofisticat şi nouă ni se pare cel mai bun va fi cel mai bun şi pentru client. Dimpotrivă, ceea c e simplu e cel mai bun pentru client, şi totodată greu de făcut din partea noastră*.
Radu Grațian Ghețea, Președinte CA, Libra Internet Bank
*După ce am trecut de mai multe crize, timp de 20-30 de ani, am învăţat că împreună, autorităţi, sistem bancar şi clienţii putem depăşi crizele ce afectează economiile. 2020 a fost un an de mari incertitudini, nesiguranţă, prudenţă, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor. 2021 e un an în care băncile au învăţat lecţiile şi au pregătit cu minuţiozitate planurile de dezvoltare pentru perioada următoare. Ele au în centru dezvoltarea a ceea ce ţine de core banking- depozite şi credite- nelăsând însă la o parte zona plăţilor unde digitalizarea a făcut ca operaşiunile fără cash să fie din ce în ce mai apreciate şi să ne apropiem de mediile europene în domeniu. Digitalizarea a adus beneficii enorme, pe de o parte băncilor şi pe de alta clienţilor, în special persoanelor fizice şi IMM.
Putem vedea cu toţii faptul că am intrat într-o perioadă neelectorală: dacă până acum câteva luni erau multe propuneri şi iniţiative legislative cu iz electoral, vedem că acestea au dispărut sau nu mai sunt reactivate de iniţiatori. Acest lucru dă posibilitatea comunităţii bancare să se concentreze asupra unor lucruri mai importante decât în ultimii doi ani în care ne-am focusat pe demontarea propunerilor cu iz electoral*.
Valentin Ionescu, Preşedintele Institutului de Studii Financiare
*Industria financiară nebancară s-a digitalizat foarte mult și a absorbit nenumărate inovații, acestea fiind: serviciile financiare integrate, piețele financiare care creează industrii noi şi comportamentul și așteptările consumatorilor ce se adaptează tehnologiei. Consumatorii au experimentat tranzacții digitale care oferă viteză și personalizare, iar acest lucru le modelează și așteptările referitoare la serviciile financiare.
În loc de credite, polițe de asigurare, sau un plan de investiții care le îndeplinește în general nevoile, cumpărătorii își doresc oferte personalizate, adaptive, flexibile, care evoluează și furnizează rezultate specificate.
Consumatorii accesează din ce în ce mai mult serviciile financiare digitale, din ce în ce mai mulți participanții dau dovadă de spirit inovator și implementează noi tehnologii, iar toate acestea fac ca modelele de afaceri existente să se schimbe. Asigurarea unei funcționării sigure și fiabile a infrastructurilor digitale a căpătat mai multă importanță, deoarece numărul persoanelor care accesează serviciile financiare online este în continuă creștere, precum și cel al angajaților din sectorul financiar care lucrează de la distanță. Piețele financiare nebancare au fost reziliențe pe parcursul anului 2020, pe multe segmente terminând in teritoriu pozitiv. Totuși riscurile la nivel global încă persista, Romania fiind expusa riscului potențial de contagiune. COVID-19 duce la o schimbare de paradigmă pentru componentele cheie ale riscurilor și ale factorilor determinanți, modificând profilul de risc al multor clase de active. Progresul pandemiei și repercusiunile sale economice este in continuare ambiguu, ceea ce poate fi o provocare pentru formularea de măsuri microprudențiale și macroprudențiale perfect adaptate. Totuși, prin măsurile propuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, coroborat cu cele luate de toate instituțiile supravegheate, riscurile au fost diminuate, astfel încât piețele financiare din Romania, până în acest moment, au arătat o bună reziliență în fața șocului dat de pandemie.*
Alina Radu, partener NNDKP
*Suntem la un an şi o zi de la un dramatic lockdown, borna de început a unei transformări accelerate. Putem anticipa mai uşor acum, avem informaţii mai multe dar şi multe necunoscute.2020 mare provocare pentru fiecare. Cu toţii identificam abordări al nivel general, când intram în individual abordările deveneau variate. Unii şi-au conservat resursele, alţii au preferat să atace oportunităţile. Băncile au fost parte din soluţie nu din problemă. Ai susţinut prin moratorii clienţii cu probleme dar au continuat şi creditarea. Am văzut proiecte frumoase de finanţare în 2020. Continuă finanţările în sectoare cheie: agribusiness, IT, chiar şi în imobiliar. A crescut nivelul de colaborate între bănci şi fintech. Va continua procesul de adaptare şi remodelare, va avea loc o integrare strânsă a finanţărilor bancare cu cea din fonduri europene, se va pune accent pe proiecte ce ţin de combaterea schimbărilor climatice.
A crescut mult grad de reglementare bancară., cu implicaţii asupra costurilor. Creşte mult competiţia, ţi între bănci dar şi între bănci şi fintech, chiar dacă cele două tipuri de entităţi nu oferă aceleaşi produse. După încetarea moratoriilor vor exista companii care nu se pot redresa, chiar dacă cele mai multe o vor face. E important să implementăm Directiva Europeană de restructurare, să afcem un cadru absolut funcţional care să de ao şansă companiilor viabile. E important să avem predictibilitate şi stabilitate legislativă. Pentru a avea o economie funcţională e nevoie de colaborarea tuturor sectoarelor.*
COMMENTS