Banca Centrală Europeană şi-a redus uşor estimările privind creşterea economică şi inflaţia în Zona Euro pentru 2017, dar a îmbunătăţit prognozele privind creşterea economică pe acest an.
Conform noilor date, produsul intern brut al Zonei Euro ar urma să marcheze un plus de 1,7% în acest an, pentru ca, în 2017 şi 2018, ritmul de creştere să scadă la 1,6%. Comparativ, în luna iunie, BCE prognoza era excat pe dos: cu o creştere de 1,6% pentru anul în curs, urmată de un avans de 1,7% în 2017 şi 2018.
În ceea ce priveşte inflaţia, BCE a lăsat nemodificată prognoza pentru acest an, la 0,2%. Preţurile de consum ar urma să crească până la 1,2% în 2017, un uşor declin faţă de cifra de 1,3% lansată în luna iunie. De peste trei ani, inflaţia în Zona Euro se situează sub ţinta de 2% avută în vedere de BCE.
Septembrie merge, însă, mai departe fără schimbări pe parte de dobândă! Consiliul Băncii Centrale Europene a menţinut dobânzile de politică monetară, de facilitate de creditare marginală şi la depozite aplicate băncilor, la 0,00%, 0,25%, respectiv la -0,40%. Toate aceste date au fost publicate pe site-ul instituţiei.
BCE se aşteaptă ca dobânda-cheie să fie menţinută la nivelul actual sau la nivele mai scăzute pentru o perioadă extinsă. Instituţia a mai anunţat că va derula programul de achiziţii de active, de 80 de miliarde de euro pe lună, cel puţin până în luna martie a anului viitor.
La o zi după ce Banca Centrală a anunţat aceste date, presa economică internaţională atacă noile prognoze din mai multe perspective.
Bloomberg notează că investitorii nu se aşteptau ca preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să vină cu ceva cu adevărat nou. De altfel, acesta a declarat că politica BCE funcţionează bine şi că nu are nevoie de schimbări.
Totuşi, în ciuda eforturilor Băncii Centrale Europene, cererea este încă prea scăzută, creşterea, încă prea înceată, inflaţia este aproape de zero, iar guvernele europene fac prea puţin în privinţa acesta, mai scrie bloomberg.com.
Jurnaliştii americani reaminestc că Mario Draghi a cerut în repetate rnduri guvernelor să adopte mai multe politici fiscale prietenoase creşterii economice.
În acelaşi timp, din motive lesne de înţeles, Draghi tinde să minimalizeze urgenţa situaţiei, punctează bloomberg.com. Pentru a linişti investitorii, acesta insistă că BCE poate folosi mult mai multe muniţie, dacă este necesar, în lupta sa împotriva deflaţiei. Şi pentru a evita ofensarea liderii UE, Draghi insistă, de asemenea, ca orice trucuri aplicate politicii fiscale să se conformeze cu normele Pactului de Stabilitate şi de Creştere a Europei, ceea ce limitează împrumuturile publice. O altă publicaţie online, telegraph.co.uk, titrează că „Draghi fuge de magie pe măsură ce deflaţia se închide”.
Jurnaliştii britanici notează că mari părţi ale Zonei Euro alunecă mai adânc într-o capcană deflaţionistă în ciuda ratelor dobânzilor negative şi a relaxării de un trilion de euro din partea Băncii Centrale Europene, lâsând moneda blocului comunitar fără niciun tampon de siguranţă pentru momentul când va lovi următoarea recesiune globală.
BCE este aproape de a epuiza muniţia şi pare din ce în ce mai lipsită de puterea de a face mai mult sub constrângerile legale ale mandatului său. Instuţia a retrogradat previziunile de creştere pentru următorii doi ani, invocând incertitudinile de după votul pentru Brexit şi a recunoscut că are puţine şanse de a atinge ţinta de inflaţie de 2% deceniul acesta, insistând asupra faptului că acesta depinde acum de guverne să iasă din cercul vicios, conchide telegraph.co.uk.
COMMENTS