„Ca președinte al Asociației Române a Băncilor îmi propun să aduc un suflu nou, să fac tot ce ține de mine ca să aduc o deschidere mai mare a băncilor spre clienți, cu flexibilitate și cu apetenţă ridicată pentru soluționare amiabilă. Și cred că digitalizarea este o zona în care este loc pentru reinventarea băncilor: cum ne adaptăm la schimbarea între generații, cum răspundem mai bine și mai rapid nevoilor din piață. Azi suntem mult mai avansați în privința educației financiare față de cum eram în perioada crizei din 2008-2010. Şi mă refer atât la clienți, cât și la bănci, care au învățat să comunice mai bine”, spune Bogdan Neacşu, preşedinte CEC Bank şi cel care a preluat conducerea asociaţiei profesionale a bancherilor.
Cum apreciază preşedintele ARB evoluţia sistemului bancar în primul semestru din 2021: care ar fi punctele tari, şi care ar fi punctele slabe, la acest moment? Dar evoluţia băncii pe care o conduce?
A trecut mai mult de un an de la debutul crizei sanitare și pot să constat că sistemul bancar este acum într-o situație mai bună decât la începutul anului 2020. Statul, companiile și băncile şi-au unit eforturile și, cel puțin până în acest moment, am reușit să depășim cu bine situația. Măsurile au venit la timp şi s-au aplicat eficient. Concret, solvabilitatea la nivelul sistemului bancar este cea mai mare de după anul 2007, menținându-se peste 24% potrivit celor mai recente date, pe martie 2021. Băncile au înțeles să păstreze capitalul în România și să investească eficient. Și sperăm la un ritm sănătos de creștere a creditării anul acesta, în jurul valorii de 10%, iar depozitele au crescut într-un ritm fără precedent. Rata creditelor ne-performante (NPL – non-performing loans) se menține la cel mai scăzut nivel de după anul 2008. Toate băncile sunt preocupate de modul în care pot să finanțeze şi de cum să ducă lichiditățile în economia reală, acolo unde sunt proiecte de finanțat sau unde este nevoie de susținerea afacerilor.
Și în cazul CEC Bank vorbim tot de creșteri. Banca a continuat să-și consolideze poziția de piață în prima jumătate a anului și a raportat recent rezultate financiare solide: profit net preliminar de 208,4 milioane de lei, în creștere cu 13% față de perioada similară a anului trecut și peste nivelul prevăzut în buget. Principalele surse de creștere au fost atragerea de noi clienți și acordarea de finanțări, în principal, sectorului privat, iar activele CEC Bank au crescut cu 7,7% de la începutul anului, până la 44,4 miliarde de lei, acesta fiind un nivel record.
Cu ce probleme se confruntă sistemul bancar la acest moment, legate mai ales de partea legislativă? Ce vă propuneţi să construiţi la ARB în mandatul primit de la comunitatea bancară?
Problemele legislative ale sistemului bancar sunt mai degrabă un subiect de domeniul trecutului. Vorbim de experiența anilor 2008 – 2010 cu litigiile pe tema costurilor, o experiență din care am învățat cu toții, atât băncile, cât și clienții. De atunci lucrurile s-au schimbat în bine, astfel că nu prea mai vedem costuri ascunse sau litigii pe tema comisioanelor. Asta pentru că s-au îmbunătățit atât educația financiară a clienților, cât și abordarea și comunicarea băncilor.
Ca președinte al Asociației Române a Băncilor (ARB) îmi propun să aduc un suflu nou.. Mai precis, o să fac tot ce ține de mine ca să aduc o deschidere mai mare a băncilor spre clienți, cu flexibilitate și cu deschidere pentru soluționare amiabilă. Și cred că digitalizarea este o zonă în care este loc pentru reinventarea băncilor: cum ne adaptăm la schimbarea între generații, cum răspundem mai bine și mai rapid nevoilor din piață.
Dintr-o recentă discuţie într-un cerc de bancheri a reieşit ideea că e foarte greu să asiguri la momentul actual forţă de muncă pentru sistemul bancar, mai ales pentru poziţii de front-office. Care ar fi situaţia şi cum se poate rezolva?
Situația diferă mult de la o bancă la alta. O situație specială e în cazul CEC Bank, care este singura bancă din România cu o prezență semnificativă în mediul rural, cu circa 500 de agenții bancare. Astfel că, în contextul îmbătrânirii populației și migrației din mediul rural către zonele urbane sau străinătate, uneori este dificilă acoperirea unor poziții la nivelul acestor unități din mediul rural. De asemenea, și în zona IT, atragerea de talente ridică provocări, în contextul concurenței crescute din partea angajatorilor și al ratei de rotație ridicate la nivelul personalului.
Putem trage o linie de sumar la finele primului semestru în ceea ce priveşte costurile crizei pentru bănci?
Cel puțin până la jumătatea anului 2021, nu putem vorbi de costuri semnificative ale crizei sanitare pentru bănci, atâta timp cât cifrele legate de active, profit, creditare sunt în creștere. Pot spune că doar în primele zile de pandemie am văzut o oarecare tendință a oamenilor de a-și asigura lichidități în numerar. Ulterior, depozitele în bănci au crescut în ritm de peste 10%. Iar dacă e să vorbim de costuri, ne putem referi mai degrabă la costurile cu implementarea mecanismelor de protecție sanitară și la investiții în sisteme care să acomodeze munca la distanță a unei părți a salariaților. Dacă ar fi să trag totuși o linie, acestea nu ar fi trebui privite doar ca costuri, ci sunt și câștiguri: una dintre principalele consecințe ale acestei pandemii în sectorul bancar a fost accelerarea digitalizării.
Un sistem bancar nu poate creşte sănătos fără clienţi bine informaţi. Ce se poate face pentru creşterea nivelului de educaţie financiară? Ce a mai întreprins ARB pe această linie?
Pe de o parte, pot să spun că suntem mult mai avansați în privința educației financiare față de cum eram în perioada crizei din 2008-2010. Mă refer atât la clienți, cât și la bănci, care au învățat să comunice mai bine. Pe de altă parte, e foarte clar că mai avem încă destule de învățat în acest sens. Până la urmă, o parte a educației financiare poate fi și rezultatul deschiderii și al comunicării băncilor cu clienții.
În ceea ce privește ARB, educația financiară a fost și este una dintre principalele preocupări. Amintesc doar că Asociația Română a Băncilor, alături de alte ministere sau alături de BNR au lansat și susținut în ultimii ani mai multe platforme de educație financiară. Continuăm să fim activi pe acest segment.
Cum vedeți evoluția creditării? Dar evoluția ratelor dobânzii (la credite și depozite) în lei și euro, în condiţiile în care Fed e din ce în ce mai presată de inflaţie să normalizeze politica monetară?
Creditarea a crescut mult față de anul trecut și atâta timp cât este sustenabilă – fără asumarea unor riscuri prea mari, în linie cu creșterea economiei și a disponibilităților din piață – e un lucru bun. Există acum estimări pentru o creștere economică puternică în acest an, iar asta se întâmplă într-o anumită măsură și datorită băncilor care au intensificat finanțarea economiei în această perioadă. Astfel că, se poate spune că în criza actuală, băncile au fost parte a soluției, nu a problemei.
Ratele dobânzii depind, printre altele, și de lichiditățile mari din piață. Nu am văzut încă semne clare că ar urma să crească foarte repede. E clar însă că, mai devreme sau mai târziu, și România va urma tendințele de pe plan internațional sau mai ales european. Deocamdată însă, Banca Centrală Europeană a decis în 22 iulie să mențină nemodificată dobânda de politica monetară la cel mai scăzut nivel din istorie.
Ce aşteptări aveţi privind evoluţia NPL? Pot fi ele ţinute sub control odată ridicate moratoriile şi mărite ratele dobânzilor?
Dacă ar fi să se adeverească rezultatele exercițiului de testare la stres a sectorului bancar, exercițiu făcut de BNR, unul dintre scenariile luate în calcul este creșterea ratei creditelor neperformante până aproape de 10% la sfârșitul lui 2022. Subliniez că sunt scenarii și estimări, și, chiar dacă s-ar materializa, am fi la jumătate față de nivelul înregistrat după criza din 2008-2010. Ca să nu ajungem acolo, trebuie să facem ce depinde de noi pentru a evita problemele sistemice – e responsabilitatea noastră ca bancheri să vedem cum plasăm toate disponibilitățile financiare. Caz concret, pot să spun că, până acum cel puțin, în cazul CEC Bank, rata creditelor neperformante a scăzut la 5,38% la finele primului semestru al anului 2021 de la 5,52% cât era la sfârșitul lui 2020. Și în plus, am avut o politică prudentă și am vrut să ne pregătim chiar și pentru cele mai negre scenarii. De aceea, am făcut provizioane din timp. Anul trecut, cheltuielile suplimentare cu provizioanele constituite au fost de peste 350 de milioane de lei, însă chiar și în aceste condiții, banca a rămas profitabilă.
Cum poate fi transformată criza sanitară în oportunitate de dezvoltare pentru bănci şi redirecţionare a economiei către o creştere sustenabilă? Cum se vede viitorul României?
Pandemia a accelerat deja adopția noilor tehnologii, iar piața ne-a confirmat că suntem pe drumul cel bun și că investițiile în direcția digitalizării au fost o alegere corectă.
Cum va ieşi sistemul bancar din această criză pandemică? Este el pregătit pentru mult trâmbiţata „mamă a tuturor crizelor”, de care vorbesc unii economişti?
Am dovedit cu cifre că nu am fost luați total prin surprindere de criza sanitară pentru că am știut să ne pregătim. Cât despre ce spune economistul Roubini că ar putea veni mama tuturor crizelor, sper să facem tot ce ține de noi, bănci și clienți, pentru ca viitorul să nu-i dea dreptate.
COMMENTS