Bucureştiul figurează pe antepenultimul loc în rândul capitalelor ţărilor membre UE în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie al locuitorilor săi privind condiţiile de viaţă oferite, potrivit unei cercetări întreprinse de Eurostat şi publicată în această săptămână. Înaintea noastră apare Sofia iar în spatele nostru se mai regăsesc doar Roma şi Atena.
La vârful clasamentului (întocmit pe criterii subiective, de percepţie publică dar relevant pentru realităţile de la faţa locului), figurează, oarecum surprinzător, capital Lituaniei, Vilnius, unde gradul de satisfacţie declarat a atins 98% în pofida unor probleme cu sănătatea şi şcolile. Foarte probabil, a contat şi alternativa de a locui într-o altă parte a ţării.
Mai aproape de nivelul real de trai, în clasament apar pe podium Stockholm şi Copenhaga (cu valori ceva mai bune la toate capitolele analizate pentru primul dintre ele), după care regăsim la minimă distanţă (96% faţă de 97%) Luxemburg şi Viena, unde exigenţa locuitorilor a fost, mai degrabă, cea care a făcut diferenţa.
Gradul de satisfacţie al bucureştenilor (% din total) este de 56% la spaţii publice, 37% în privinţa curăţeniei, 40% la serviciile publice de sănătate şi 48% în materie de şcoli. Paradoxal, per total, gradul de satisfacţie ajunge la 83%. Ceea ce vrea să însemne că or fi „capitaliştii”ne mulţumiţi de oraşul în care trăiesc, dar consideră că ar fi mai rău dacă ar trăi în altă parte a României.
NOTĂ: la spaţiile publice şi curăţenie au fost cumulate valorile pentru grad ridicat de satisfacţie şi pentru cei care au fost mai degrabă satisfăcuţi
Pentru a avea un reper în ceea ce ar trebui să luăm ca model de dezvoltare urbană vă prezentăm şi topurile întocmite de Eurostat, aşa cum apar ele în comunicatul oficial, precum şi (cu roşu în tabel) oraşele în care gradul de satisfacţie în privinţa anumitor aspecte ale traiului urban lasă de dorit chiar mai mult decât la Bucureşti.
Satisfăcuţi că trăiesc în capitala ţării din care fac parte sunt locuitorii din Vilnius (98%), Copenhaga şi Stockholm (cu câte 97%) şi Luxemburg şi Viena (96%)
Curăţenia oraşului a fost apreciată pozitiv la cele mai mari cote din UE de către persoanele care trăiesc în Luxemburg (95%), Viena (90%) şi Ljubliana (88%).
Cei mai satisfăcuţi de serviciile de sănătate oferite de medici şi spitale s-au declarat a fi locuitorii din Amsterdam (91%), Bruxelles (89%) şi Viena (88%)
Valorile cele mai ridicate de aprecieri pozitive pentru şcolile din oraş s-au consemnat la Dublin (83%), Lefkosia, Ljubljana şi Helsinki (79%) şi Luxemburg (78%)
În fine, satisfăcuţi în cel mai înalt grad de spaţiile publice urbane precum pieţe, arii pietonale etc. au fost cei din Luxemburg şi Viena (88%), Stockholm (87%) şi Ljubliana (86%).
Pe scurt, dacă ar fi să inversăm clasamentul şi să ne poziţionăm în raport cu cele mai scăzute performanţe urbane, ne confruntăm cu o surpriză destul de mare. Media care ne trimite pe locul 3 din coadă între capitalele ţărilor UE, este compusă din locul 2 la şcoli (atenţie mare la valorizarea acestui aspect), poziţia 4 la sănătate şi spaţii publice şi doar locul 6 la curăţenie ( unde mai avem de lucrat, probabil la pretenţiile izvorâte din mentalitate).
În fine, ar mai fi de reţinut că majoritatea bucureştenilor sunt nemulţumiţi în toate privinţele cu excepţia spaţiilor publice. Pe care se bate monedă şi unde se concentrează atenţia publică pe model occidental, de parcă am fi rezolvat, în prealabil, celelalte probleme urbane avute în vedere de cercetarea Eurostat.
COMMENTS