România se situează exact la media statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește percepția calității vieții, cu o notă de 7,1 pe o scară de la 1 la 10. Doar 16,7% dintre persoanele care au fost intervievate în cadrul sondajului Eurostat au acuzat o calitate scăzută a vieții, în timp ce 63,7% au considerat că sunt la un nivel mediu iar 19,7% au apreciat că au calitatea ridicată a vieții.
Interesant este că vecinii de la sud de Dunăre apar ca fiind mult mai nemulțumiți decât noi, în timp ce nordicii din Danemarca, Finlanda și Suedia figurează la o distanță destul de mică, cu nota 8. Mai mult, la condiții materiale de trai, ne plasăm în mod surprinzător chiar peste media UE ( 6,2 la noi față de 6,0 pe ansamblul UE).
Calitatea vieții – poziția României în cadrul UE la câteva criterii revelatoare
| Per total | Bulgaria | media UE | România | Danemarca/Finlanda/Suedia |
| 4,8 | 7,1 | 7,1 | 8 | |
| Condiții materiale | Bulgaria | media UE | România | Danemarca/Suedia |
| 3,7 | 6 | 6,2 | 7,6 | |
| Locul de muncă Bulgaria România media UE | Bulgaria | media UE | România | Danemarca/Finlanda |
| 6 | 7 | 7,1 | 8,1 | |
| Utilizarea timpului Bulgaria media UE România Danemarca | Bulgaria | media UE | România | Danemarca |
| 5,7 | 6,7 | 6,8 | 7,8 | |
| Încrederea în lege Slovenia media UE România Danemarca | Bulgaria | media UE | România | Danemarca |
| 2,7 | 4,6 | 5,8 | 7,5 |
Sursa: Eurostat
Deși venitul anual echivalent a fost în 2015 de 2.195 euro, adică de peste șapte ori mai mic în raport cu media UE de 15.775 euro, 60,8% dintre români au apreciat că au o situație financiară medie. 31,8% au reclamat insuficiența banilor iar 8,2% s-au declarat mulțumiți de veniturile realizate și au bifat situația de venit ridicat.
Avem cel mai ridicat grad de suprapopulare a locuințelor
De reținut, România figurează, de departe, cu cel mai ridicat grad de suprapopulare al locuințelor în raport cu standardele europene. Mai mult de jumătate dintre locuitori se află în situația de a locui într-un spațiu insuficient din perspectiva UE (52,8%), adică foarte mult peste media UE de 16,9% sau de campioana Belgia (2,9%).Cu toate acestea, ne arătăm în proporție covârșitoare mulțumiți de condițiile de locuit, cu 57,2% satisfacție medie și 28,3% satisfacție ridicată. Doar 14,5% dintre români s-au plâns de spațiul insuficient în care trăiesc.
Locul de muncă a fost considerat a se situa la un nivel mediu de către 61,6% dintre cei intervievați, iar procentajul celor care s-au declarat foarte mulțumiți de locul de muncă a fost de 20,4%, în timp ce o cotă de numai 18% a rămas pentru cei care au bifat un grad scăzut de satisfacție privind slujba. Pe note, am ieșit, din nou, foarte aproape de media UE.
Rata de angajare în intervalul de vârstă 15 – 64 de ani ne-a plasat, însă, semnificativ sub media UE (61,4% față de 65.6%, mult peste lanterna roșie Grecia – 50,8% ! – dar departe de campioana Suedia – 75,5%).La utilizarea timpului suntem din nou europeni medii la nivel de percepție personală, în pofida faptului că lucrăm 39,8 de ore pe săptămână. Adică sub greci care, oarecum paradoxal, au cea mai mare durată lucrată (42,2 ore/săptămână), dar peste media UE de 37,1 ore/săptămână și mult deasupra Olandei (30,1 ore/săptămână.
Stăm slab la proporția celor care au educație superioară
Stăm destul de slab la proporția celor care au educație superioară, respectiv 17,2% față de 30,1% la nivelul UE și 42,8% în Irlanda. Dar nu există date privind percepția acestei situații în cazul României. Ceea ce nu ar fi fost mare lucru deoarece și la nivelul sănătății ne arătăm satisfăcuți de starea de sănătate în proporție de peste 70% la nivel ridicat și 20,7% la nivel mediu. Asta deși speranța de viață nu justifică nici pe departe percepția. Mai exact, este cu aproape șase ani sub media UE (75 de ani față de 80,9 ani).
În rest, mai sunt niște indicatori la care suntem cît se poate de europeni, cum ar fi proporția de oameni care se pot baza pe cineva în caz de nevoie ( 93,7% față de 93,3% media UE), proporția celor care au raportat infracțiuni, violențe sau vandalism (14,9% față de 14% media UE) sau nivelul de noxe din zonele urbane (25,5 micrograme/mc față de 23,8 micrograme/mc media UE).
În fine, avem mai multă încredere în sistemul legal decât media UE ( nota 5,8 față de 4,6, cu referința minimă Slovenia, nota 2,7, și referința maximă Danemarca, nota 7,5). Participăm, însă, mai puțin la alegerile pentru Parlamentul European, unde cu o cotă de 32,4% ne situăm mult sub media de 42,5% dar arătăm, totuși mult mai mult interes decât slovacii (13,1%).
Una peste alta, românii se arată surprinzător de europeni în percepții, trecând cu lejeritate peste neajunsurile din viața lor și fiind, în general, mulțumiți pe toate segmentele din viața lor. Deși convergența cu Occidentul pare a fi fost deja realizată la nivel subiectiv, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile pe măsură ce vom încerca să ne apropiem și la nivelul realităților economice.
Dan Pălăngean
Dan Pălăngean a fost șeful secției Macroeconomie și redactor-șef adjunct la revista Piața Financiară în perioada 2000 – 2010. În prezent, este consultant la Serviciul de Proiecte Strategice al BNR
COMMENTS