De o manieră poate contraintuitivă, condițiile de criză ar putea duce la accelerarea adoptării unor soluții inovatoare, prin folosirea intensivă a tehnologiei pentru a răspunde problemelor ridicate de limitarea posibilității de deplasare a populației în contextul temerilor privind riscurile de contaminare. În contextul impus de situația fără precedent a pandemiei de COVID-19, multe întrebări se ridică atât la nivelul sectorului financiar-bancar, cât și în rândul populației, în ceea ce privește continuarea normală a activității bancare. Pentru a preîntâmpina eventualele dificultăți în prestarea de servicii financiare, atât Banca Națională a României, cât și băncile de pe piața din România lucrează pentru găsirea de soluții și asigurarea unei funcționalități normale a operațiunilor.
Chiar și în contextul îndemnului la folosirea cu precădere a mijloacelor de plată electronice, băncile vor avea în continuare de gestionat modalitatea de alimentare constantă a bancomatelor. Banca Națională a României a afirmat recent prin purtătorul său de cuvânt că nu recomandă populației să aglomereze bancomatele pe un fundal de panică, asigurând că nu există o problemă de lichiditate. Chiar și în această situație, în vederea pregătirii sectorului financiar în vreme de COVID-19, băncile pot avea în vedere și unele sistemele alternative de punere la dispoziție a numerarului către clienți, care beneficiază de flexibilitatea atât de mult căutată în acest context.
Care este soluția?
O soluție poate veni de la un act normativ prea puțin utilizat de-a lungul timpului, dar care în această situație poate oferi o măsură complementară de distribuție de numerar, fără aglomerarea bancomatelor. OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată permite posibilitatea retragerii de numerar de la comercianții care utilizează terminale POS pentru acceptarea ca mijloc de plată a cardurilor de debit/credit.
Cum funcționează?
Cashback-ul sau „avansul în numerar”, așa cum este definit de OUG 193/2002, reprezintă un serviciu care poate fi oferit de către comercianți clienților săi, permițându-le acestora, alături de plata bunurilor/serviciilor achiziționate, să retragă prin intermediul terminalelor POS și o sumă de bani de pe cardul folosit în momentul plății. În alte cuvinte, oamenii vor putea plăti cu cardul la POS, iar în schimb vor primi de la comercianți cash din disponibilul de numerar existent în casă.
Cum poate fi implementat sistemul de cashback?
Comercianții pot oferi acest serviciu prin intermediul unei instituții acceptante, în viziunea legii acestea reprezentând o instituție de credit sau un IFN care oferă comercianților servicii de acceptare la plată a cardurilor în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două entități.
În practică, avansul în numerar ar urma să fie oferit titularului de card odată cu plata altor bunuri/servicii achiziționate de la comerciant, în limita a 200 de lei și a disponibilităților din casieria comerciantului.
Titularul de card va primi în urma tranzacției o chitanță pe care se va evidenția în mod distinct, alături de bunurile și/sau serviciile achiziționate, avansul în numerar acordat.
Care sunt condițiile impuse de legislație?
Între instituția acceptantă și comerciantul dispus să ofere serviciul de avans în numerar este necesar să existe o relație contractuală. OUG 193/2002 prevede că cele două entități trebuie să agreeze în principal:
- schimburile de informații necesare pentru funcționarea corespunzătoare a sistemului de avansuri în numerar la POS;
- cheltuielile cu administrarea și operarea terminalelor de plată;
- comisioanele aferente tranzacțiilor;
- condițiile de furnizare a avansului în numerar.
Pe lângă orice alte condiții suplimentare pe care instituția acceptantă și comerciantul le pot agrea, OUG 193/2002 prevede că serviciul de avans în numerar trebuie furnizat cu respectarea următorilor parametri:
- avansul în numerar este eliberat odată cu inițierea unei operațiuni de plată la terminalul POS al comerciantului;
- avansul în numerar nu poate depăși 200 de lei;
- comisionul perceput de comerciant de la titularul cardului nu poate depăși 1% din valoarea avansului acordat;
- comerciantul trebuie să afișeze vizibil informațiile privind acordarea acestui serviciu, precum și costurile acestuia.
Care sunt posibilele dificultăți?
OUG 193/2002 limitează posibilitatea acordării serviciului de cashback la POS la (i) persoanele juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și cu ridicata, precum și cele care desfășoară activități de prestări de servicii, care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 50.000 euro în echivalent lei și (ii) operatorii economici furnizori de servicii de utilitate publică, precum și instituțiile publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități și alte obligații de plată. Limitarea posibilității de a oferi astfel de servicii vine mai degrabă dintr-o chestiune de tehnică legislativă și nu este în linie cu scopul reglementării, care a fost să transforme POS-urile în bancomate pentru cei care nu au în apropiere un ATM, drept urmare ar putea fi avută în vedere modificarea legislației în scopul permiterii aplicării serviciului de cashback pe o scară mult mai largă.
Concluzii
Deși până acum implementarea unor mecanisme de cashback la POS între instituții de credit și comercianți a fost rară, în contextul actual e posibil să asistăm la relansarea unei astfel de soluții. Utilizând OUG 193/2002, instituțiile de credit pot oferi clienților (prin intermediul comercianților) o modalitate mai flexibilă și la îndemână pentru retragerea de numerar, transformând POS-urile în bancomate și evitând astfel posibile cozi sau asigurând o alternativă în cazul unei posibilități logistice mai greoaie de alimentare a bancomatelor pe fundal de COVID-19.
Implementarea unui astfel de mecanism poate avea o răspândire și un impact considerabil, având în vedere că, potrivit ultimelor date publicate de BNR, numărul total de bancomate la nivel național la finalul anului 2019 era de 10.531, în timp ce numărul terminalelor POS era de aproximativ 230.000.
Articol de opinie de Andrei Burz-Pînzaru, Managing Partner, și Geanina Stîngaciu, Associate la Reff & Asociații
COMMENTS