Chiar dacă rata de reușită prin reorganizare a firmelor care traversează procedura insolvenței este foarte mică în România, specialiștii în domeniu atrag atenția că procentul mic poate însemna de fapt foarte mult pentru economie.
”Statisticile arată că 96% dintre firmele care intră în insolvență în România nu sfârșesc prin reorganizare ci prin faliment. Chiar dacă procentul de reușită de 4% nu reprezintă mult ca număr de firme, aceasta însumează ca și cifră de afaceri și număr de angajați probabil 96% din total. Foarte multe dintre firmele care dau faliment nici nu ar trebui să aibă alt final. Ar trebui însă să regândim concepția potrivit căreia în România insolvența înseamnă faliment”, a declarat Gheorghe Piperea, partener fondator Piperea și Asociații, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit acestuia, numărul angajaților din firmele aflate în prezent în insolvență în România este de 200.000.
”În câte alte sectoare ale economiei românești se mai păstrează 200.000 de angajați? Statul român, în calitate de creditor, ar trebui de asemenea să fie mai răbdător cu debitorul pentru a putea câștiga de pe urma lui mai mult decât câștigă prin vânzarea activelor”, a mai precizat Gheprghe Piperea.
Totodată, Simona Miloș, președinte Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (INPPI), a declarat că prin intermediul ultimelor modificări legislative (cele prevăzute în OUG 91/2013, declarată neconstituțională de CCR), multe companii care ar fi avut șansa unei reorganizări ar intra direct în faliment.
”Prin noul Cod al Insolvenței s-a urmărit ca debitorii să nu mai poată beneficia ușor de procedura insolvenței în detrimentul creditorilor. Din păcate, din dorința de a suprima aceste abuzuri, prin OUG 91/2013, s-a ajuns la afectarea celor care încearcă în mod sincer să-și salveze activitatea”, a declarat Simona Miloș.
Potrivit datelor Rominsolv, rata riscului bancar a atins în iulie 2013 un maxim isoric, fiind de 5 ori mai mare față de riscul calculat la finele lui 2008. În acest context de creștere a riscului și extindere a creditului, întrepinderi din ce în ce mai mari au rămas fără capital de lucru, iar la sfârșitul anului 2012 masa credală înregistrată în procedurile de insolvență a ajuns să reprezinte 22% din PIB-ul României. Cu toate acestea, Produsul Intern Brut a marcat în primul semestru al acestui an o creștere de 1,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor INS.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis la finalul lunii octombrie că unele prevederi din OUG 91/2013 privind insolvența sunt neconstituționale, admiţând astfel sesizarea Avocatului Poporului, care a contestat articolul 81 alineatul 3, ce reglementează doar pentru audiovizual, şi articolul 348, privind retroactivitatea legii.
COMMENTS