Românii au început să facă tot mai des plăţi direct cu cardul la comercianţi, iar numărul retragerilor de numerar a crescut în ultimii 5 ani mult mai lent, spune Cătălin Creţu, Director Regional pentru România & Croaţia, Visa Europe. Se observă creşteri solide la plata cu cardul şi pe internet, care reprezintă în continuare o oportunitate substanţială. O altă tendinţă este introducerea noilor tehnologii de plată, precum cardurile contactless şi plăţile cu telefonul mobil pe baza tehnologiei NFC.
Cum a evoluat portofoliul de carduri Visa în 2013?
În condiţiile în care portofoliul de carduri Visa a rămas stabil în anul fiscal 2013, la 7,15 milioane de carduri, înlocuirea plăţilor în numerar cu cele prin card s-a accelerat. Numărul tranzacţiilor realizate cu carduri Visa emise în România direct la comercianţi a crescut de 7 ori mai rapid decât numărul retragerilor de numerar în 2013. Astfel, gradul de utilizare a cardurilor la comercianţi a crescut în mod constant în ultimii ani, iar anul trecut 45% din totalul tranzacţiilor realizate cu un card Visa au avut loc la comercianţi (comparativ cu 41% în anul fiscal precedent) şi suntem încrezători că vom depăşi pragul de 50% în 2014.
Totodată, cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a avansat cu 10,7% (la 19,3 miliarde euro). Mai mult, valoarea medie a tranzacţiei la comercianţi a scăzut puternic, atingând pragul de 35 de euro, ceea ce înseamnă că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru plăţi zilnice, cu valoare mai mică.
Detaliat, pe fiecare segment din portofoliu (debit, credit şi business), numărul şi valoarea tranzacţiilor realizate direct la comercianţi au înregistrat creştere de două cifre.
Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit, principalul segment al portofoliului deţinut de Visa Europe în România, la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, iar pe cardurile de credit a crescut cu 20.5%.
Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre pe toţi indicatorii. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (+13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (+17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (+20,8%).
Care au fost principalele evenimente de pe piaţa cardurilor în 2013 şi care sunt tendinţele pentru acest an?
Aşa cum am menţionat şi mai devreme, anul trecut, românii au început să facă tot mai des plăţi direct cu cardul la comercianţi, iar numărul retragerilor de numerar a crescut în ultimii 5 ani mult mai lent, cu doar 12%. Observăm creşteri solide la plata cu cardul nu numai în mediul fizic, dar şi pe internet, care reprezintă în continuare o oportunitate substanţială. De asemenea, o altă tendinţă a pieţei cardurilor în 2013 a fost introducerea noilor tehnologii de plată, precum cardurile contactless şi plăţile cu telefonul mobil pe baza tehnologiei NFC. În continuare, mizăm foarte mult pe plăţile contactless şi pe faptul că vor fi şi clienţi care nu au făcut plăţi cu cardul până acum şi care vor fi câştigaţi din această experienţă. Aceeaşi experienţă contactless a fost introdusă în premieră şi prin intermediul telefonului mobil, primul dintr-o serie interesantă de servicii financiare care urmează să fie oferite prin intermediul smartphone-ului. Sunt convins că vom vedea din ce în ce mai multe produse noi care se bazează pe aceste tehnologii noi, lansate în 2014, unii jucători din domeniul telecom intrând deja sau anunţându-şi intrarea pe piaţă cu soluţii interesante.
Anul acesta aşteptăm cu interes adoptarea legislaţiei secundare privind plata taxelor locale cu cardul online prin platforma ghiseul.ro şi privind emiterea tichetelor de masă pe suport electronic. În ambele cazuri, plata cu cardul va intra pe zone de oportunitate semnificativă şi va aduce beneficii majore clienţilor noştri. Prin natura lor, plăţile cu cardul în aceste nişe vor avea şi un rol educativ pentru cei care vor începe să facă primele lor plăţi cu cardul, câştigaţi de avantajele acestora în aceste zone.
Care au fost cele mai importante realizări ale Visa în 2013? Ce tipuri de carduri şi de tranzacţii s-au bucurat de cel mai mare succes la clienţi?
În 2013, am lansat „Strategia naţională de încurajare şi promovare a plăţilor cu cardul în sectorul public”, în cadrul căreia am elaborat o serie de propuneri care pot contribui decisiv la reducerea costurilor publice, la creşterea bazei de impozitare, la reducerea economiei subterane şi, nu în ultimul rând, pot oferi cetăţenilor siguranţă şi eficacitate în tranzacţiile financiare cu autorităţile. Obiectivele strategice propuse de Visa Europe sunt reducerea economiei subterane cu 5% în decurs de 4 ani, creşterea gradului de colectare a veniturilor la PIB la 40% (media UE) în 4 ani şi economisirea a 1 miliard de RON în distribuţia beneficiilor sociale într-un interval de 5 ani. În acest scop, măsurile propuse de noi vizează patru direcţii principale, respectiv îmbunătăţirea colectării impozitelor şi taxelor locale cu ajutorul plăţilor prin card, creşterea eficienţei distribuirii ajutoarelor şi a prestaţiilor sociale prin utilizarea cardului, reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei financiare prin transferul pe card al cheltuielilor realizate cu deplasările în interes de serviciu în sectorul public şi măsuri de reducere a economiei subterane prin acordarea unor facilităţi la plăţile electronice prin card.
Totodată, anul trecut am lansat primul proiect comercial de plăţi cu telefonul mobil pe baza tehnologiei NFC în parteneriat cu ING Bank, de care se bucură în prezent tot mai mulţi clienţi; am continuat promovarea cardurilor de firmă în rândul IMM-urilor şi utilizarea acestora direct la comercianţi, proiect pe care îl vom dezvolta în următorii ani, deoarece am observat că deşi reprezintă un sector important al economiei, IMM-urile au nevoie de susţinere pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele financiare pentru creşterea eficienţei managementului finanţelor. Tot în direcţia educaţiei financiare, am continuat programul BaniIQ, în cadrul căruia peste 160.000 de persoane au beneficiat până acum de cursurile şi training-urile online susţinute în cadrul proiectului. Obiectivul este ca, până în 2015, peste 500.000 de persoane să dobândească cunoştinţe financiare urmând cursurile BaniIQ.
Care sunt tipurile de carduri şi serviciile aferente pe care Visa se va concentra în acest an?
În ceea ce priveşte priorităţile Visa Europe în România, cât şi ale pieţei cardurilor în general, pentru următoarea perioadă, vă pot spune că avem în vedere:
– Continuarea eforturilor de înlocuire a plăţilor în numerar cu cele pe carduri
– Promovarea strategiei naţionale de încurajare a plăţilor electronice în sectorul public
– Extinderea reţelei de acceptare, cu focus pe IMM-uri şi comercianţii online
– Lansarea unui nou program de educaţie financiară, dedicat comerţului electronic
– Extinderea programului de educaţie financiară BaniIQ pentru a ajunge cu aceste informaţii 500.000 de persoane până în 2015
– Extinderea plăţilor contactless în România, precum şi lansarea de noi produse inovatoare pe platformele mobile
Care sunt planurile Visa Europe în privinţa plăţilor mobile?
Anul trecut, am lansat primul proiect de plăţi mobile tip NFC, în parteneriat cu ING. Dezvoltarea plăţilor contactless este un pas foarte important, care trebuie să preceadă apariţiei plăţilor la distanţă cu telefonul mobil, întrucât ambele au la bază aceeaşi tehnologie, infrastructură şi terminale. Pentru a atinge o masă critică de utilizare, este nevoie de o reţea extinsă de acceptare contactless, de câştigarea încrederii consumatorilor şi de uşurinţă în utilizare. Este normal ca unele persoane să fie uşor reticente la început faţă de acest tip de plăţi, la fel s-a întâmplat şi în alte ţări, dar acest segment va evolua extrem de rapid, întrucât avantajele sunt incontestabile. Plăţile bazate pe tehnologia NFC se pot realiza prin intermediul terminalelor contactless şi nu depind de accesul la Wi-Fi sau de viteza conexiunii la internet. În Europa există deja 62 de proiecte de plăţi contactless cu telefonul mobil active sau demarate.
Care sunt impedimentele în dezvoltarea industriei cardurilor şi în utilizarea acestora?
În primul rând, operăm pe o piaţă financiară tânără, drept care reticenţa faţă de anumite produse financiare este firească. De când am lansat primul card în România, în 1995, şi până acum, lucrurile s-au schimbat mult în bine, dar suntem încă departe de pieţele dezvoltate. Principala provocare cred că se referă la efortul constant de a demonstra că acest produs, cardul, poate contribui la un mai bun control şi o administrare mai eficientă a banilor, în condiţiile în care plata cu acest instrument nu costă nimic (comision 0).
În al doilea rând, avem o economie subterană foarte mare, în timp ce reţeaua de POS-uri este printre cele mai reduse din Europa şi mulţi clienţi nu cunosc avantajele utilizării unui card. Însă avem în desfăşurare proiecte pe mai multe direcţii pentru a soluţiona toate aceste aspecte. Am lansat programe educaţionale, discutăm cu autorităţile pentru ca oamenii să îşi poată plăti mai uşor taxele şi încercăm constant să oferim românilor şansa de a plăti rapid şi în siguranţă cu ajutorul cardului.
COMMENTS