Odată la trei ani, Comisia Europeană, împreună cu Comitetul pentru protecţie socială prezintă o analiză comparativă privind capacitatea statelor membre de a asigura o pensie adecvată, cu refereriri la performanţa sistemelor naţionale de profil şi estimarea evoluţiilor viitoare. Am spicuit câteva dintre concluziile publicate, care plasează România în context european.
1.Media europeană a venitului median disponibil relativ al persoanelor cu vârsta de 65 de ani şi peste a fost în anul 2016 de 93% raportat la populaţia sub această vârstă. Acest indicator s-a situat sub pragul de 75% în cinci ţări (Danemarca, Malta şi ţările baltice) şi la cel mult 80% în alte cinci state (Belgia, Suedia, Cipru, Cehia şi Bulgaria).
Contrar percepţiei publice, România figura pe locurile 7-9, alături de Austria şi Polonia, cu un raport al veniturilor relative de 97% între cei din grupa 65+ şi restul populaţiei. Înaintea noastră mai erau Luxemburg (122%), Grecia (107% dar, foarte probabil, de atunci procentajul a scăzut), Franţa (102%), Spania, Italia şi Ungaria (101%).
De reţinut, bărbaţii români de vârsta a treia se plasau chiar pe locul 3 (cu un raport de 110%, mult peste media UE de 96%), în timp ce femeile apăreau de-abia pe locul 11 (cu doar 89%, se plasau sub media UE de 90%), diferenţa dintre sexe fiind, de departe cea mai mare din UE (cu cele 21 de puncte procentuale eram mult înaintea vecinilor bulgari, unde diferenţa era de 14 pp).
2.O caracteristică regională interesantă este reducerea puternică a inegalităţilor între persoanele din trecute de 65 de ani faţă de situaţia din restul societăţii, inegalităţi măsurate ca raport al veniturilor între cincimea cu cele mai mari venituri şi cincimea cea mai săracă. Reducerea de la 8 la 1 la vârste mai mici la doar 4,4 la 1 ( valoare apropiată de media UE de 4,4) este similar situaţiei din Bulgaria (unde raportul de inegalitate scade de la 9,1 la 4,3) şi Grecia (de la 7,4 la 3,9). Rezultatul este o coeziune social mai puternică odată cu vârsta, implicaţiile social-politice fiind evidente.
Raportul împarte ţările în patru grupe în funcţie de soluţiile cele mai eficiente pentru reducerea sărăciei relative. România, alături de Italia şi Croaţia, face parte din grupa în care păstrarea nivelului median per total ar merge pe o distribuţie a veniturilor similară cu cea a mediei UE, ceea ce ar conduce la cel mai abrupt declin în rata sărăciei persoanelor în vârstă.
3.Un factor foarte important pentru evitarea situaţiilor de sărăcie este deţinerea unei locuinţe proprietate personală, date fiind costurile asociate cu calitatea de chiriaş. România conduce în clasamentul european în materie, cu o proporţie a proprietarilor de la categoria 65+ de 99%, urmată de Croaţia (97%) şi Lituania (96%). Pentru referinţă, la polul opus se află Olanda (58%), Germania (56%) şi Austria (51%), media UE fiind de 76%.
Desigur, contează şi costul total cu casa, dar România este, pe media celor în vârstă, semnificativ sub pragul considerat periculos la nivel european de 40% din venitul echivalent disponibil ( suntem undeva sub 30%, între Cehia şi Suedia), prag atins de Bulgaria şi Grecia, dar de care nu se află departe Danemarca sau Germania. E adevărat că pragul de 40% este traversat uşor de gospodăriile de pensionari situate sub 60% din venitul mediu. Dar acolo Grecia se duce spre 70% iar Germania trece de 50%.
4. În fine, în ce priveşte calitatea vieţii dinclo de veniturile gestionate, contează aplecarea statului către furnizarea de servicii de îngrijire pe termen lung pentru persoane în vârstă, exprimată ca pondere în PIB. Cu 0,7%, România stă mai bine decât Slovacia (0,2%), Bulgaria sau Croaţia (fiecare cu 0,4%) dar se află mult sub media UE de 1,6%.
La acest capitol excelează Olanda (4,1%), Suedia (3,6%) Finlanda şi Danemarca (câte 2,4%). Ceea ce ar trebui să ne indice şi priorităţile pe măsură ce vom reuşi să ne apropiem cu PIB/locuitor de ţările dezvoltate. Simpla deţinere a locuinţei la costuri rezonabile şi pensiile majorate chiar peste necesarul sugerat de poziţionarea faţă de populaţia mai tânără care le susţine nu sunt suficiente.
COMMENTS