Lansat în dezbatere publică la sfârşitul lunii februarie, proiectul de revizuire a Codului Fiscal în forma sa finală a fost notificat formal Consiliului fiscal în vederea avizării conform legii, cu modificările şi completările ulterioare în data de 20 martie 2015.
Proiectul noului Cod Fiscal introduce modificări majore în ceea ce priveşte cotele de impunere şi bazele de impozitare aferente principalelor categorii de impozite şi taxe. Pe scurt, lista modificărilor cu impact bugetar semnificativ cuprinde schimbări în ceea ce priveşte: TVA (ex. reducerea cotei standard cu 4 pp. în 2016 (până la 20%) şi cu încă 2 pp. din 2018 (până la 18%)), accizele, impozitul pe venit şi salariile, impozitul pe profit şi pe veniturile microîntreprinderilor, contribuţiile sociale şi alte impozite (ex.pe construcţii speciale).
Nota de fundamentare aferentă proiectului de modificare a Codului Fiscal evaluează efectele nete de runda întâi ale măsurilor propuse ca fiind de -16,4 mld. lei în 2016, -16,8 mld. lei în 2017, -28,7 mld. lei în 2018 şi -37 mld. lei în 2019. Documentul prezintă ca surse de compensare a impactului reducerilor de taxe şi impozite asupra veniturilor bugetare efectele de runda a doua (provenind din creşterea economică adiţională rezultată), precum şi încasările suplimentare preconizate ca urmare a implementării de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de crştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât şi la plată. Efectele de runda a doua (provenite din creşterea economică suplimentară) sunt evaluate de către Guvern la circa 7 mld. lei în perioada 2016-2017, 10,6 mld. lei în 2018 şi 18 mld. lei în 2019. Documentul cuantifică de asemenea încasările suplimentare de venituri din îmbunătăţirea activităţii ANAF la circa 14 mld. lei în anul 2016 şi, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual în perioada 2017-2019.
Acestea fiind spuse s-a realizat o evaluare asupra celor două runde cu scopul desprinderii unor concluzii pertinente. Consiliul Fiscal nu are rezerve semnificative faţă de cuantumul agregat al efectelor de runda întâi, însă consideră excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creşterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală. Acestea implicând un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda întâi, atât la nivelul anului 2016, cât și la finele anului 2019 conform studiilor realizate de Guvern .
Astfel Consiliul fiscal a întreprins un calcul alternativ al efectelor de runda a doua, utilizând un nivel calibrat al multiplicatorului fiscal în baza metodologiei descrisă în Battini (2014) şi setul de elasticităţi ale agregatelor de venituri bugetare la variaţia PIB folosite de Comisia Europeană pentru România , estimate la cererea acesteia de către OECD.
Utilizarea combinată a parametrilor mai sus descrişi şi a efectelor de runda întâi estimate pentru întregul pachet de măsuri la nivelul anului de implementare a acestora implică rate de creştere suplimentare a PIB, precum şi efecte de runda a doua agregate asupra categoriilor de venituri şi cheltuieli senzitive la variaţia PIB (venituri fiscale, contribuţii sociale, indemnizaţii de şomaj).
Combinând efectele de runda întâi raportate de MFP şi efectele de runda a doua identificate de Consiliul fiscal, majorările deficitului efectiv relativ la scenariul de bază ca efect al măsurilor introduse ar fi de circa 14,8 mld. lei în 2016, 13,2 mld. în 2017, 22,5 mld. lei în 2018 şi 27,8 mld. în 2019, ceea ce reprezintă echivalentul a 2,0%, 1,7%, 2,7% şi respectiv 3,0% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala în ipoteza aplicării măsurilor. Definind scenariul de bază ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB în 2016 şi 2017 şi de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% în anii 2018 şi 2019, deficitele efective care ar prevala în urma adoptării proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB în 2016, 2,7% din PIB în 2017, 3,5% din PIB în 2018 și 3,7% din PIB în 2019.
De asemenea, calculele Consiliului fiscal indică situarea peste limita de 3% impusă de Pactul de Creştere şi Stabilitate pe aproape întreg intervalul considerat (excepţia constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea României în procedură de deficit excesiv.
Aşadar în urma acestor rezultate răspunsul Consiliului este: Un principiu de bază al unei construcţii bugetare sănătoase este acela că reducerile permanente de venituri (aşa cum este cazul în urma măsurilor propuse de proiectul de revizuire a noului Cod Fiscal) trebuie compensate prin măsuri a căror natură să fie de asemenea permanentă.
Concluzia Consiliului fiscal este că iniţiativa Guvernului de a rescrie Codul Fiscal este justificată şi binevenită date fiind modificările foarte numeroase pe care acest document le-a suferit de-a lungul anilor, însă consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care aceasta le prevede. Câştigurile de eficienţă în colectarea taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spaţiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice, ele reprezentând un ingredient esenţial al unui proces sustenabil de convergenţă reală.
Astfel având în vedere probabilitatea extrem de ridicată ca implementarea prevederilor proiectului revizuirii Codului Fiscal să conducă la deviaţii de proporţii de la ţintele bugetare pe termen mediu, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea legislativă.
COMMENTS