CEC Bank îşi propune să devină banca de casă a antreprenorilor români

După negocieri intense şi cu planuri îndrăzneţe a reuşit să obţină din partea Uniunii Europene aprobarea pentru recapitalizarea băncii pe care o conduce. Acum are ambiţia ca până la finalul mandatului său să fructifice acest surplus de capital şi să ducă banca în Top 5 din România din punct de vedere al activelor. Totul însă pas cu pas, prin creştere organică, fără asumare de riscuri inutile. În plus vrea să  apropie CEC Bank și mai mult de  antreprenorii români şi să contribuie la îmbunătăţirea procesului de incluziune financiară. Despre toate acestea am discutat pe larg cu Bogdan Neacşu, preşedintele CEC Bank.

Cum a fost anul 2019 pentru CEC Bank? Ce a fost bine, la ce ar mai fi de lucrat? Ce aşteptări aveţi pentru închiderea de bilanţ?

 Putem spune că pentru CEC Bank anul 2019 a fost unul chiar extraordinar. În primul rând spun acest lucru privind din perspectiva comercială. Trăgând linie, se poate vedea deja că banca şi-a realizat bugetul din absolut toate punctele de vedere. Sprijinul pentru economie oferit de banca noastră este de necontestat, o dovadă în acest sens fiind şi creşterea de peste 12% pe parte de creditare. O surpriză plăcută, cea mai mare, poate, vine din venituri opera­ţionale, unde înregistrăm o creştere de aproxi­mativ 15%. Ce înseamnă acest lucru? Faptul că banca a devenit un partener mai bun în ceea ce priveşte susţinerea clienţilor din punct de vedere tranzacţional şi că nu suntem o instituţie financiară care trăieşte şi face profituri exclusiv din marja de dobândă. Avem clientelă din toate segmentele pieţei, suntem foarte bine echilibraţi. Avem în ultima vreme un plus pe parte de industrie şi agricultură, care se vede.

Revenind la cifre,  cred că o să ajungem la o rată de rentabilitate a capitalurilor (ROE) undeva între 12-13%, ceea ce e un nivel de performanţă foarte bun, chiar dacă nu vorbim de cifre auditate. Pe de altă parte am avut grijă să menţinem stabilă şi rata de neperformanţă, chiar dacă nu am ajuns încă la media pieţei, care se plasează undeva între  4.7-4.8%. Noi estimăm că vom încheia anul  cu indicatorul rata creditelor neperformante undeva între 5,2-5,5%. Banca duce o politică de curăţare continuă şi graduală a bilanţului, prin scoaterea în afară a ceea ce numim “bad loans”­, ceea ce ne-a permis să îmbunătăţim rata de recuperare constat în ultimii doi ani. Acest proces a con­tinuat şi anul acesta.

În acelaşi timp, beneficiind de aportul de capital finalizat la sfârşitul lunii octombrie şi început de lună noiembrie, evident că ni se deschid noi premise de dezvoltare pentru anul viitor. Concluzionând, 2019 a fost un an intens, din multe puncte de vedere. Şi când spun acest lucru mă gândesc şi la schimbările de conducere de la începutul acestui an dar şi la acest proces de capitalizare. Important pentru noi e că banca va închide anul cu rezultate financiare foarte bune. Încă nu putem anunţa o cifră pentru profitul  net, dar ne aşteptăm să fie semnificativ mai ridicat decât în 2018. Însă până nu îşi va spune punctul de vedere auditorul e mai bine să nu avansăm nicio cifră, pentru că interpretările în materie pot fi diferite.

Aţi vorbit de recapitalizarea CEC Bank.Cum aţi obţinut aprobarea de la Uniunea Europeană, ştiut fiind faptul că până acum erau folosiţi în acest scop exclusiv banii din profitul din anii anteriori?

 E bine să trecem în revistă în primul rând, înainte de a detalia, ce a însemnat acest proces şi către ce vor merge banii din recapitalizare. De la ce s-a pornit? Am înţeles cu toţii faptul că banca şi-a atins limitele de operare şi nu mai avea cum să crească mai mult. Ori statul român, ca acţionar unic, doreşte ca CEC Bank să îşi consolideze poziţia în sistemul  bancar românesc şi să joace un rol important în procesul de intermediere financiară. Fără această capitalizare importantă, cele două lucruri nu se puteau realiza. Vorbim de o creştere organică pe care o avem în vedere pentru CEC Bank, în următorii ani. Pe acest considerent ne-am clădit toate scenariile cu care am mers şi am pledat în faţa Uniunii Europene. Pe parcursul anului 2019 au fost discuţii nenumărate cu reprezentanţii Uniunii Europene pentru a-i convinge despre nece­sitatea acestei capitalizări. Şi trebuie punctat faptul că “judecătorii” în tot acest demers au fost reprezentanţii UE şi nu altcineva! E un fapt ce dă greutate acestui demers! Dacă am reuşit să convingem este pentru că am prezentat nişte planuri de afaceri bine puse la punct vis a vis de ceea ce vom face în următorii ani. Aşa cum vedem noi că se va dezvolta România pe plan economic, în aceeaşi manieră va trebui să ne corelăm creşterile în materie de creditare şi performanţele financiare.  Dacă nu am fi venit cu planuri credibile, cu siguranţă că nu am fi primit acest acord. Aceşti judecători inde­pendenţi de care vorbeam au luat sub lupă şi scenariile în varianta “best case”şi pe cele în varianta “worst case”şi ne-au supus variantele de bilanţ unor simulări de stres, pentru a vedea dacă sunt realiste şi au continuitate în timp. De asta mă bucură faptul că am putut derula acest demers şi am putut obţine acest rezultat favorabil. E o dovadă că am realizat un demers suficient  de credibil şi de obiectiv, iar reuşita ne face să credem că putem să facem toate aceste lucruri pe mai departe, aşa cum ne-am propus.

Aţi repurtat o victorie mare. Ce alte victorii urmează să obţineţi cu banii din recapitalizare?

 Vom orienta această infuzie de capital preponderent în două direcţii. În primul rând vom merge către ceea ce înseamnă creşterea organică de care aminteam anterior, deci spre intensificarea creditării. În al doilea rând, im­por­tante resurse trebuie să meargă în inves­tiţii în tehnologie. Suntem cu toţii conştienţi de faptul că deşi nu putem spune că suferim de un gap de tehnologie, banca trebuie să treacă printr-un amplu proces de adaptare în acest sens. O să demarăm o serie de proiecte noi, astfel încât în următorii patru-cinci ani să avem o adaptare consistentă la ceea ce înseamnă progres tehnologic. E important să ne uităm la modul în care clienţii CEC Bank îşi schimbă comportamentul şi să aliniem banca din punct de vedere tehnologic în acest sens. Dacă o parte din clienţii noştri se mută pe zona de online sau preferă să facă lucrurile de la distanţă, trebuie să fim în măsură să venim în întâmpinarea lor cu soluţiile cele mai potrivite.  Pe de altă parte suntem interesaţi să avem o eficienţă foarte bună în ceea ce priveşte procesele bancare, iar asta presupune plat­forme tehnologice bine puse la punct. Conclu­zionând, pilonii cei mai impor­tanţi de dezvol­tare vor fi adaptarea la cerinţele în schimbare ale clienţilor, eficien­tizarea pro­ceselor şi ser­viciilor bancare: timp rapid de răspuns, hârtii cât mai puţine, asigu­rarea unor condiţii de siguranţă mărite.

Cum veţi aborda în noua etapă de dezvoltare a băncii reţeaua teritorială, un atu important la ora actuală?

 Evident vom investi şi în reţea. Dar când vorbesc de investiţii mă refer mai degrabă la cele prin care vom optimiza procesele bancare şi modul în care trebuie să se deruleze relaţia client-bancă la nivelul reţelei teritoriale. Suntem interesaţi să menţinem această reţea pentru că ea ne dă un avantaj competitiv în piaţă, fiind foarte bine distribuită şi acoperind foarte bine toate zonele, de la rural, la urban mic sau urban mare. Ne interesează însă să fim eficienţi ca procese sau ca mod de a distribui produsele pe care le avem la ora aceasta. Şi vom investi pentru a ne atinge acest scop.

Probabil că ne vom mai şi extinde, dar nu cu cifre mari: vom avea creşteri anuale nete de 3-4 agenţii per an. Ne vom și muta dintr-o zonă în alta, în funcţie de nevoile clienţilor, vom deschide și agenţii noi, acolo unde este nevoie de o acoperire mai bună. Vrem să ne poziționăm ca o bancă a comunităţii locale. Aceasta e filosofia băncii. Suntem o bancă universală, vom continua să deservim toate categoriile de clientelă, dar, în același timp, trebuie să ne adaptăm plaja de produse și servicii după specificul comunităţii locale. Dacă într-o zonă e multă agricultură, acolo trebuie să customizezi produse specifice pentru agricultori. La fel , dacă într-o comunitate sunt persoane cu venituri mai reduse, trebuie cumva să ne plasăm în zona respectivă cu produse pe care aceştia să le poată accesa. Să nu uităm faptul că un alt rol al nostru e să facem şi incluziune financiară, să creştem accesibi­litatea populaţiei şi antreprenorilor mici la servicii bancare.

Avem şi un rol social, suntem interesaţi să creştem baza de clienţi activi, motiv pentru care uneori investim destul de mult în atragerea clienţilor pasivi în circuitul financiar. De aceea noi nu putem spune că avem neapărat un targhet de eficienţă per agenţie: poate că într-o zonă merge mai bine economisirea, poate în alta merge mai bine creditarea. Pentru noi e important să fim prezenţi peste tot unde există clienţi potenţiali şi să ne echilibrăm ca efi­cienţă la nivel global. Şi am demonstrat că ştim să facem asta şi am arătat că se pot obţine rezultate bune dacă ai răbdare, investeşti unde, când şi cum trebuie.

Cum merge partea de corporate în această perioadă?

 Putem spune că am crescut bine pe parte de corporate în ultimii ani. Noi suntem axaţi pe clienţii corporate cu acţionariat preponderent românesc. În general cam tot ce înseamnă parte de persoane juridice în portofoliul CEC Bank sunt  mai degrabă antreprenori şi grupuri de firme cu capital românesc. Şi ne vom menţine această abordare şi pe viitor. Şi o să explic şi de ce. Noi vrem să creştem conceptul de bancă de casă a antreprenorilor. Si asta înseamnă să ne axăm cumva pe specificul lor şi să lucrăm cât mai mult cu ei. Zona de corporate are o traiectorie semnificativă de creştere în ultimii ani, vom continua această strategie şi vom pune accent pe a deveni ceea ce numim bancă de casă. Asta înseamnă să îi mutăm la noi cu cât mai multe operaţiuni şi să le oferim cât mai multe produse de care au nevoie. E greu să spun dacă vom creşte cu două cifre sau doar cu o cifră, procentual, pentru că acest lucru depinde de apetenţa clienţilor. Observăm însă faptul că în ultima vreme antreprenorii români şi-au asumat destul de multe proiecte. Si asta contează foarte mult şi pentru noi!

Cât de mult mai contează elementul “rata dobânzii” în ecuaţia alegerii serviciilor bancare?

 Contează mai multe elemente în acest context. Nu poţi însă face o delimitare netă şi să spui că jumătate e relaţia pe care o ai tu dezvoltată în timp cu clientul şi jumătate e rata dobânzii. Sunt nuanţe şi nuanţe. Dar factorul declanşator cred că este totuşi relaţia cu clien­tul şi abia apoi vine rata dobânzii. Depinde mult cât de bine reuşeşti să îţi servisezi clien­tul, să relaţionezi cu el, să îi rezolvi problemele în intervalul de timp pe care acesta îl are setat ca orizont de aşteptare. Totuşi contează sufi­cient de mult, poate în egală măsură, şi rata dobânzii. Serviciile bancare trebuie să aibă un cost echitabil. E adevărat, trebuie să te uiţi şi la riscuri, şi la garanţii şi la calitatea şi specificul businessului. Dar în final trebuie să găseşti un preţ echitabil pentru ambele părţi. Nu e bine, atunci când un client e constrâns sau are nevoie rapid de bani, să speculezi situaţia şi să o transformi într-o marjă mai mare. Pe de altă parte nici nu poţi să stai cu o marjă prea mică. Noi ne finanţăm din piaţă iar depozitele nu au neapărat un cost redus.  Trebuie sa returnăm şi noi un preţ corect pe parte de depozite către deponenţi, care sunt în cea mai mare măsură cetăţeni sau antreprenori români. Trebuie să găsim o formulă echitabilă. CEC Bank nu a mers niciodată cu marje mari. Am fost mereu un pic sub media pieţei şi vom continua pe această linie. Dar vom urmări şi profitabilitatea. Nu ne vom plasa nici în zona de dumping. Şi nu ne ducem nici cu marje mici pentru a atrage clienţi cu orice preţ. Ne place să credem că facem un business corect.

Când vom vedea rezultatele recapitalizării fructificate în totalitate? Există nişte condiţii impuse de Uniunea Europeană?

 Recapitalizarea a fost cerută pentru un plan de afaceri de patru ani de zile. Acesta a fost orizontul de timp agreat cu reprezentanţii Uniunii Europene. Să nu credeţi însă că cei care ne jurizează vor judeca doar la finalul celor patru ani! An de an noi trebuie să respectam nişte indicatori, ne-am asumat nişte ținte. An de an trebuie să avem grijă la volumele de credit pe care am promis că le vom face şi să obţinem ratele de rentabilitate asumate. E evident că acest capital a fost injectat în condiţiile în care statul român trebuie să se comporte ca orice alt acţionar de la nivelul pieţei: să urmărească să aibă un business cât mai profitabil.

Capitalizarea şi activităţile pe care le vom derula cu ajutorul ei trebuie orientate în primul rând pe criterii de rentabilitate. Trebuie să retur­năm acţionarului nostru rate de renta­bilitate comparabile cu ceea ce alţi jucători din piaţă returnează propriilor acţionari. Trebuie să ne plasăm şi cu zona de costuri în media pieţei, să avem un cost/income de Top 10 bănci. De asemenea, indicatorii de prudenţialitate, rata de neperformanţă, trebuie să se înscrie în media jucătorilor din Top 10. Asta am promis şi asta vom face!

Ar fi oportun ca la momentul în care capitalizarea va fi fructificată, să se procedeze la o listare a CEC Bank pe piaţa de capital?

 Poate deveni oportun. Deja s-a discutat despre această listare. Nu trebuie interpretată doar ca o simplă declaraţie ci ca un subiect ce trebuie analizat. Până la urmă şi statul, ca acţionar, vrea să afle cât valorează investi­ţia/participaţia sa. Ori acum putem spune fie­care cât vrem: adevărata valoare e însă cea pe care o obţii atunci când scoţi o parte din ea la vânzare. Abia când întrebi cumpărătorii, când vezi cât de interesaţi sunt de participaţia ta poţi să îţi faci socoteli corecte în privinţa valorii ei. Dacă vrem să aflăm concret cât valorează banca, cea mai bună cale e să o listăm. Cum tre­buie făcută listarea, care vor fi paşii sunt deja discuţii tehnice. Dar trebuie avută în vedere o astfel de iniţiativă.

Avem şi în jur modele de succes, funcţio­nale. Cazul Poloniei este unul dintre acestea: acolo statul a concentrat mult banking după reve­nirea la capitalism, dar majoritatea băn­cilor în care este acţionar sunt listate. Chiar dacă statul şi-a păstrat în unele bănci controlul, ele sunt listate. Situaţia se poate replica şi în cazul nostru: trebuie însă să studiem situaţia şi oportunitatea în profunzime, să ne aşezăm cu toţii la masă şi să tratăm subiectul cu maximă seriozitate.

Norel Moise