Mesajul actual al noii campanii de imagine a CEC Bank este acela de a sublinia, o dată în plus, că suntem o bancă de peste 150 de ani, cu o viziune clară asupra viitorului, îndemnând la schimbarea modului în care ne privim propria ţara”, ne spune vicepreşedinta acesteia, Mihaela Popa. Iar „Povestea merge mai departe!”
A trecut deja mai bine de un deceniu de la momentul în care aţi intrat în echipa de conducere a CEC Bank. Ce v-a determinat atunci să daţi curs propunerii de a intra în top management, ce vă propuneaţi să faceţi şi cum au mers lucrurile după ce aţi trecut efectiv la treabă?
Haideţi să începem cu începutul! Putem vorbi în acest moment de CEC Bank, pentru că, în urmă cu 10 ani s-a început, poate, cel mai ambiţios proiect bancar, acela de transformare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni în CEC Bank, de definire a obiectivelor, valorilor şi a misiunii băncii.
Misiunea cu care m-am alăturat acestei echipe a fost de transformare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni într-o bancă comercială, universală, competitivă, care să ofere clienţilor săi produse şi servicii competitive. În cadrul acesteia, segmentul corporate este unul din motoarele propulsoare, astfel că acţiunile mele au fost orientate şi pentru a duce banca în topul serviciilor destinate segmentului persoanelor juridice.
Dintre toate transformările cuprinse în acest proiect, probabil schimbarea de imagine este cea mai vizibilă, atât la nivelul sediilor, siglă, denumire, cât mai ales la nivelul colegilor noştri.
A fost şi este o preocupare a noastră de a asigura condiţii optime de activitate, dar şi acces la cursuri de pregătire şi specializare a colegilor noştri, astfel încât, în acest moment ne bazăm pe una dintre cele mai profesioniste echipe din piaţa de profil, cu o atitudine nouă, începând cu deschiderea spre client şi terminând cu acordarea consultanţei şi recomandării produselor şi serviciilor bancare potrivite necesităţilor.
Însă, toate aceste transformări mai uşor sesizabile, erau fără importanţă dacă produsele şi serviciile bancare oferite nu erau conforme cu realităţile şi vremurile pe care le trăim. Astăzi putem vorbi în ceea ce priveşte creditarea de o gamă de produse clasice de creditare, dar şi de finanţări punctuale, personalizate, conform nevoilor clienţilor şi realităţilor din piaţa financiar bancară, având caracteristicile erei pe care o traversăm – era digitală.
Suntem mândri, dar nu trăim din amintiri! „Povestea merge mai departe!” Mesajul actual al noii campanii de imagine este acela de a sublinia, o dată în plus, că suntem o bancă de peste 150 de ani, cu o viziune clară asupra viitorului, îndemnând la schimbarea modului în care ne privim propria ţara şi vă invităm să ne cunoaşteţi produsele şi serviciile.
În perioada respectiva noţiunea de corporate banking era destul de cosmopolită pentru CEC Bank. Cum a decurs procesul de transformare a CEC în bancă comercială? Dar cel de creştere a departamentului destinat clienţilor corporate?
În 1992, în piaţă exista o competiţie extraordinară între băncile existente, respectiv Banca Română de Comerţ Exterior, BCR, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi CEC. Pe atunci, CEC avea o cotă de piaţă de 33%. Când au apărut şi băncile străine, instituţia a pierdut cota de piaţă, ajungând de la 32,90% la 4,03%, în doar 17 ani (1990-2007).
Nu am optat pentru transformarea într-o bancă de nişă, şi bine am făcut, având în vedere numai impactul crizei financiare asupra acestor bănci de nişă, ci, împreună cu colegii din conducerea executivă am venit cu propunerea să devenim Bancă Comercială Universală.
Iată că, după 10 ani, putem spune “da, e adevărat, s-a întâmplat, suntem Bancă Comercială!” – aşa cum a afirmat şi Domnul Preşedinte – Director General Radu Graţian Gheţea.
În prezent, am ajuns pe locul şapte, dar importantă este cota de piaţă care se află între 7% şi 8%. Avem un portofoliu de clienţi format în special din antreprenori români (IMM-uri, mari corporaţii) din diverse domenii de activitate, dar şi Administraţii Publice Locale. Avem în vedere să finanţăm acele proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea şi menţinerea locurilor de muncă. O atenţie deosebită este acordată şi cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri europene.
Alături de colegii mei, am creat o echipă dedicată acestui segment de clienţi cu care am iniţiat, dezvoltat şi consolidat relaţii economice stabile şi reciproc avantajoase, plecând de la adevărul că marile companii nu pot fi încadrate în nişte şabloane, ci acestea aşteaptă de la Bancă un parteneriat şi produse/servicii bancare personalizate.
Revenind la zilele noastre, cum arată astăzi baza de clienţi mari a CEC Bank: cu câte companii lucraţi, ce volum de credite aveţi în sold, care sunt cele mai căutate produse de către aceşti clienţi?
Dorinţa oricărei Bănci este să aibă clienţi fideli, pentru care seriozitatea şi corectitudinea reprezintă atuuri esenţiale. O relaţie bună şi de lungă durată cu clienţii generează profit pentru ambele părţi, dar şi satisfacţia muncii împlinite. Pentru ca un client să găsească la o bancă ceea ce căuta şi să fie mulţumit cu ceea ce i s-a oferit, trebuie să-l cunoşti foarte bine, să vezi ce anume îl interesează. Poate că aceasta este una din cheile relaţiilor fidele cu clienţii noştri.
Susţinem afacerile prin finanţările pe care le acordăm antreprenorilor români sau fermierilor. Avem o paletă largă de clienţi, suntem prezenţi în toate zonele aşa cum am afirmat, nu suntem o bancă de nişă.
Mediul antreprenorial a suferit şi el o serie de bulversări, din punct de vedere fiscal, fapt care i-a făcut pe mulţi investitori să îşi ia un timp de răgaz înainte de a face noi dezvoltări. Se simte acest lucru şi din punctul de vedere al băncii? Din ce sectoare de activitate vin proiectele bancabile, în acest an? Sunt mai multe sau mai puţine ca în 2017?
Sigur că schimbările la nivel fiscal au tendinţa de a crea îngrijorări, dacă acestea sunt impredictibile şi de impact. Nu atât frecventa schimbărilor legislative şi fiscale pot frâna sau estompa potenţialul de dezvoltare şi nivelul de creştere pe care l-am putea avea, ci mai ales lipsa de predictibilitate. Orice schimbare majoră creează, în prima fază, o sporire a atenţiei antreprenorilor, dar după ce sunt comensurate „efectele” şi riscurile, investitorii nu aşteaptă, ci, pentru că sunt oameni de acţiune şi iniţiativă, trec la demararea proiectelor investiţionale sau le continuă pe cele începute deja.
Pentru a diminua cât mai mult din efectele impactului respectiv este nevoie de mai multă consultare cu oamenii de afaceri, atunci când se are în vedere modificări legislative şi fiscale esenţiale.
Anul acesta, cel puţin la noi în Bancă, nu s-a observat o încetinire a ritmului activităţii faţă de anul precedent.
Proiectele bancabile sunt diverse de la agricultură, la industrie, piaţa imobiliară (cu foarte mare atenţie) şi până la proiecte industriale care înglobează tehnologii de ultimă generaţie.
Cum se mai mişcă agricultura, un sector către care v-aţi îndreptat atenţia de foarte mult timp? Sunt fermierii mai avizi de dezvoltare, se împrumută pentru a face investiţii pentru creşterea productivităţii şi rentabilităţii?
Aşa cum ne-am asumat şi prin Misiunea CEC Bank, agricultura este unul din sectoarele prioritare către care ne-am îndreptat, chiar în urmă cu mulţi ani, când băncile din piaţă nu prea acordau vot de încredere acestui sector.
Agricultura României a făcut progrese importante în anii după aderarea la Uniunea Europeană. Conform surselor publice, România a devenit lider european în producţia de miere, şi-a restructurat sectorul viti-vinicol şi a dezvoltat agroturismul şi turismul rural, dar a rămas în continuare cu o slabă organizare a fermelor mici şi cu un număr redus al produselor cu indicaţii geografice protejate la nivel european.
Ca în orice activitate, dacă nu investeşti în tehnologie şi resurse umane, atunci clar că nu îţi trebuie concurenţă care să te elimine, pentru că te vei elimina singur. Agricultorii noştri au învăţat şi ei acest fapt şi, da, fermierii sunt avizi de dezvoltare şi investesc din ce în ce mai mult în utilaje şi tehnologii performante, fie prin aplicând în cadrul proiectelor pe fonduri europene sau diverse programe guvernamentale toate finanţate la cerere de către bancă.
CEC Bank beneficia şi beneficiază de o notorietate mare în rândul clienţilor persoane fizice. Cum a fost ea replicată în rândul clienţilor corporate? Am discutat în ţară cu mulţi clienţi CEC Bank din această categorie şi am auzit numai lucruri de laudă, indiferent că ne aflam la Arad, Iaşi, Bucureşti sau Cluj?
Orice societate, fie că vorbim de micro, IMM sau corporate, este rodul iniţiativei şi muncii unor persoane fizice, pentru care banca este parte din viaţa lor. Era ilogic să avem o notorietate atât de mare în rândul persoanelor fizice şi noi să nu exploatăm acest capital spre a ne dezvolta activitatea în domeniul persoanelor juridice. Având deja o experienţă cu banca din poziţia de persoană fizică, ne-a fost relativ mai uşor de a dezvolta şi businessurile iniţiate de acestea, chiar dacă acţionăm într-o piaţă puternic concurenţială.
Un loc foarte important în activitatea noastră o ocupă finanţarea AAPL–urilor. Dacă în urma analizei proiectelor investiţionale, ajungem la concluzia că acestea sunt fezabile, atunci participăm la licitaţie şi de cele mai multe ori câştigăm. Putem spune că prin finanţarea AAPL-urilor, ne-am apropiat mai mult de comunitate şi că suntem parte din schimbarea vieţii comunităţilor locale.
Ce atuuri are CEC Bank atunci când abordează şi lucrează cu un client corporate, comparativ cu concurenţa: ce elemente vă diferenţiază? Dincolo de faptul că una din obiceiurile top managementului CEC Bank este vizitarea clienţilor la sediul acestora, fapt care creează sinergii nebănuite!
La nivelul întregii conduceri a CEC Bank avem credinţa că activitatea bancară se face cel mai bine în afara băncii şi prin interacţiunea cu clienţii noştri, chiar la locul unde aceştia îşi desfăşoară activitatea. Astfel avem posibilitatea de a înţelege afacerea, de a intra în interacţiune cu clienţii existenţi şi potenţiali, de a primi direct feed back-ul acestora. Având aceste informaţii, putem acţiona pe linia actualizării activităţii şi produselor/serviciilor noastre.
Există un profil anume al companiilor ce pot deveni clienţi CEC Bank? Care ar fi condiţiile minimale de la care se poate porni o discuţie pentru o viitoare colaborare? Se obţine greu o finanţare de la CEC Bank?
Suntem o bancă comercială universală, competitivă, care oferă clienţilor produse şi servicii diverse şi de calitate, astfel că dacă vă gândiţi la profil de activitate, dimensiune, alocare geografică nu există nicio restricţie, însă dacă vă gândiţi la un profil în ceea ce priveşte integritatea, seriozitatea şi notorietatea sigur că suntem selectivi.
Referitor la cât de greu se obţine o finanţare de la CEC Bank, din punctul meu de vedere, trebuie să existe un termen de comparaţie. Greu, dar în comparaţie cu ce? Pentru noi nu este greu să identificăm dacă un proiect investiţional este fezabil. CEC Bank urmăreşte ca în relaţiile de afaceri iniţiate cu clienţii noştri să identifice riscurile, să le comensureze şi să stabilească căile de urmat în cazul în care unul sau mai multe riscuri identificate s-au produs. Din acest motiv este necesar ca persoanele ce lucrează în acest domeniu să cunoască activitatea şi particularităţile activităţii economice a clientului, alături de cele ale pieţei în care acesta îşi desfăşoară activitatea, atât din documente (acesta este şi motivul pentru care se solicită documentaţie diferită pe tipuri de finanţări), cât şi din situaţia faptică.
România se plasează pe locuri ruşinoase în topuri internaţionale atunci când vine vorba de educaţie financiară, intermediere financiară sau incluziune financiară. Cum putem progresa mai rapid în aceste topuri? Ce ar fi de făcut? Ce pot face băncile pentru a convinge măcar jumătate din cei 40% dintre românii care nu interacţionează cu băncile să apeleze măcar la un singur produs bancar?
De ce avem nevoie de educaţie financiară? Pentru a găsi echilibrul financiar, dar şi pentru a fi informaţi privind instrumentele financiare pe care le folosim sau pe care intenţionăm să le folosim. Atât noi, cât şi celelalte bănci din piaţă, inclusiv prin intermediul ARB şi BNR, am derulat şi derulăm programe de educaţie financiară, pentru că ne dorim parteneriate de durată cu clienţi informaţi, astfel încât aceştia să poată accesa produse şi servicii bancare în cunoştinţă de cauză şi care să se potrivească nevoilor lor.
Dacă cunoaştem care sunt principalii factori care contribuie la menţinerea gradului scăzut al incluziunii financiare în România, atunci putem identifica şi căile de urmat în contracararea acestuia. Dintre aceşti factori amintesc doar: probabilitatea ca o persoană să deţină un cont bancar este de două ori mai ridicată pentru persoanele care au finalizat studiile liceale (conform chestionarului realizat de către Banca Mondială, Global Findex, 2014); gradul redus al educaţiei financiare; ponderea mare a economiei informale; lipsa de încredere a populaţiei în sistemul financiar, alimentată de multe ori cu informaţii nereale.
În ceea ce priveşte cererea de credite, ca parte determinantă în creşterea intermedierii financiare, există sondaje care arată că mulţi antreprenori români fac tot posibilul pentru a nu se îndatora la bănci. Majoritatea companiilor cu capital străin din România se împrumută la bănci din străinătate sau apelează la credite intra-grup (această creditare nu se regăseşte în calculul gradului de intermediere financiară).
Pentru creşterea gradului de intermediere financiară, un rol important îl are şi creşterea gradului de cultură financiară şi mă gândesc aici la faptul că dacă, de exemplu, clienţii nu conştientizează efectele creşterii accentuate a creditului comercial atunci echilibrele macroeconomice sunt puse în pericol.
Una din cauzele numărului relativ redus de companii ce pot fi finanţate de bănci este gradul redus de antreprenoriat din România, în comparaţie cu media UE.
La nivelul redus al intermedierii financiare contribuie și unele caracteristici ale sectorului gospodăriilor. Între cauzele pentru care doar o mică parte a populaţiei cu venituri salariale se împrumută de la bănci se pot include acele cauze care determină faptul că doar 60% din populaţia adultă a României are un cont bancar, comparativ cu 95% media la nivel european.
CEC Bank având cea mai extinsă reţea teritorială şi cu o prezenţă de multe ori unică în zona rurală, zi de zi, prin colegii care lucrează în aceste agenţii, contribuie la transmiterea informaţiilor financiare, care duc la creşterea gradului de incluziune financiară, mai mult prin conştientizarea clienţilor potenţiali că pot accesa servicii de plată şi alte servicii financiare sigure, eficiente şi convenabile şi pe care să le poată utiliza în vederea realizării facile a nevoilor zilnice/investiţionale.
Conform Directivei 2014/92/UE, tocmai pentru a veni în sprijinul creşterii incluziunii financiare, avem contul de bază, cu costuri foarte reduse. Dacă un astfel de client vulnerabil alege banca noastră, poate beneficia, de exemplu, de un card care permite retrageri cu costuri zero oriunde în România şi în UE. Prin campania de plată a impozitelor şi taxelor fără comision, avem în vedere şi informarea clienţilor plătitori despre beneficiile acestui produs de cont de bază.
Cum vedeţi anul 2018 pentru CEC Bank, pentru piaţa bancară dar şi pentru economia românească?
În ceea ce priveşte economia românească, plecând de la faptul că Fondul Monetar Internaţional, cât şi Banca Mondială şi-au îmbunătăţit prognozele de creştere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1%, dar ţinând cont şi de deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investiţiilor, putem concluziona că anul 2018 are toate şansele de a începe recuperarea decalajelor existente între noi şi diverse alte ţări din regiune.
În anul 2018 se vor evidenţia creşterea gradului de digitalizare a produselor şi serviciilor bancare (mai vizibilă în relaţia cu persoanele fizice) şi continuarea procesului de consolidare a sistemului bancar, tendinţe ce se vor remarca şi în anii următori. Nu în ultimul rând, avem convingerea că în anul 2018 se va evidenţia creşterea gradului de educaţie financiară, în urma acţiunilor conjugate din anii anteriori şi care vor continua. De altfel, învăţarea este un proces continuu!
În ceea ce priveşte CEC Bank, după succesul proiectului de rebranding demarat în urmă cu 10 ani, aşa cum v-am spus, „Povestea continuă!” Ştim ceea ce avem de făcut. În anul 2018 banca se va axa pe atingerea obiectivelor stabilite în cadrul strategiei de consolidare, respectiv actualizarea produselor şi serviciilor băncii la un nivel cât mai competitiv, mai ales că în prezent CEC Bank se regăseşte în grupul băncilor de elită din România. Vom face investiţii în tehnologie, care să asigure fluxuri operaţionale securizate, flexibile şi eficiente, care să contribuie la creşterea operativităţii, înscriindu-se în linia tuturor băncilor de preocupare a creşterii securităţii informatice şi a datelor.
O altă preocupare majoră a CEC Bank este digitalizarea şi creşterea volumului produselor utilizate online, cu costuri, sperăm noi, care să tindă spre zero.
Tot pentru anul 2018 ne-am propus o creştere a activităţii, în special în zona creditării, atât a persoanelor juridice, dar şi a celor fizice, cu impact vizibil asupra creşterii eficienţei şi îmbunătăţirii indicatorilor prudenţiali, cu adaptarea întregii activităţi la cerinţele tehnice şi organizatorice legate de competiţia pe linia digitalizării.
Vă invităm să ne cunoaşteţi în calitate de parteneri atât în mediul online cât şi fizic în sediile noastre din întreaga ţară.
Georgeta Clinca
COMMENTS