China continuă să rămână cel mai mare partener comercial al României în Asia

Interviu cu E.S. Dl. Basil Constantinescu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în R.P. Chineză și Republica Mongolia

„Ca ambasador, am rămas de multe ori plăcut surprins, deseori impresionat, să văd cât de vie este încă în conștiința colectivă a poporului chinez, a omului simplu de pe stradă trecut de 50-60 de ani, amintirea sprijinului pe care România l-a oferit în primele decenii de la constituirea Chinei Populare”, mărturiseşte în interviul acordat ediţiei speciale a revistei Piaţa Financiară, E.S. Dl. Basil Constantinescu, unul dintre diplomații de generație tânără din România.

Al treilea stat din lume ca suprafață, a doua putere economică mondială, un puternic investitor la nivel internațional, 70 de ani de relații diplomatice cu România! Cât de provocator poate fi statutul de ambasador al României într-o asemenea țară?

Am avut privilegiul, în cei peste 22 de ani de experiență în domeniul diplomatic, să pot urmări îndeaproape China, deseori din imediata sa proximitate, relația sa cu veci­nătatea imediată, cu lumea și, mai ales cu România. O concluzie care se poate trage din cei 70 de ani de relații diplomatice bilaterale pe care îi sărbătorim aproape deodată cu ani­versarea a 70 de ani de Chină Populară este că, în tot acest timp, în relațiile sale externe, România a avut priorități, dar și constante, iar relația cu China poate fi o bună exemplificare a acestei constatări. În plus, este o relație care, dincolo de substanța dialogului politic, a cooperării economice, culturale a rămas puternică datorită relațiilor inter-umane bazate pe respect reciproc.

Ca ambasador, am rămas de multe ori plăcut surprins, deseori impresionat, să văd cât de vie este încă în conștiința colectivă a poporului chinez, a omului simplu de pe stradă trecut de 50-60 de ani, amintirea sprijinului pe care l-a oferit România în primele decenii de la constituirea Chinei Populare. De curând, am avut o surpriză deosebită când, la o întâlnire avută cu un oficial chinez, acesta a subliniat importanța prieteniei și a sprijinului arătate de România încă de la începuturile Chinei Populare, printr-un proverb chinezesc care ne onorează, dar mai ales îndeamnă la reflecție, și anume: „Oricât de însetat ai fi, atunci când bei apă, să nu-l uiți pe cel care a săpat fântâna”. Mă bucur de fiecare dată când, în discuții obișnuite, constat că există, încă, oameni obiș­nuiți care rememorează cu gratitudine că România a fost cea de-a treia țară care a recunoscut Republica Populară Chineză, a doua țară care a contribuit la industrializarea Chinei, la startul industriei de bunuri de larg consum și petrochimice, care a avut o contribuție importantă la reforma agrară a Chinei, un jucător important, un prieten sincer și un facilitator eficient al normalizării rela­țiilor sino-americane în urmă cu 50 de ani, ori că o fabrică devenită acum un simbol al Chinei moderne, Sino-Truck, începea să construiască, în urmă cu 40 de ani, în colaborare cu Roman Brașov, primele cami­oane moderne din China, sau că România a fost printre primele țări care au construit fabrici de televizoare sau frigidere în China.

Provocarea de a fi ambasador, pe fondul moștenirii unui tezaur de emoție și respect pe care l-au creat predecesorii noștri, este de a conserva acest capital special și de a clădi, pe mai departe, cu responsabilitate pentru viitor, respectându-ne reciproc prioritățile, angaja­mentele și valorile și de a identifica acele nișe unde relația ar putea să producă rezultate pe măsura celor pe care le-am obținut în trecut. Aceasta este provocarea pe care eu și echipa mea ne-am asumat-o.

Sunteți deja de 2 ani ambasador în China, unul, aș putea spune, dintre diplomații români de generație tânără. Care credeți că sunt elemente de portofoliu și de performanță care recomandă China ca un actor global responsabil, fiind singura putere globală care vine cu o proiecție foarte clară privind nivelul de dezvoltare pe care și-l propune să îl atingă în 2049, adică în următorii 30 de ani?

Indiferent de perspectiva din care privim China, un lucru este cert: dezvoltarea sa din ultimii ani este impresionantă, este un succes incontestabil al procesului de reformă eco­nomică și de deschidere lansat în urmă cu 40 de ani, care nu poate fi negat sau contestat. China a demonstrat prin politicile lansate de-a lungul acestui proces de reformă economică și socială că, împletind prioritățile naționale și obligațiile internaționale, poate fi un actor responsabil, asumat. În plan social vorbim despre poate cea mai de succes poveste în implementarea Millenium Development Goals, cu aproximativ 800 de milioane de oameni scoși din sărăcie în ultimele decenii, cu o clasă de mijloc în definire și afirmare, cu reforme profunde în economie, în educație și asistența medicală și, bineînțeles, peste toate, cu o notabilă dezvoltare tehnologică. În același timp, dacă vorbim despre China ca actor global, trebuie avut în vedere și faptul că, deși după cum ea însăși se declară, o țară în curs de dezvoltare, China își asumă responsabilități sporite în plan internațional, devenind în ultimii ani un contribuitor net la bugetul și la pachetul de responsabilități al ONU. Totodată, furnizează o contribuție notabilă și în creștere la reconstrucția post-conflict și la trupele de menținere a păcii, fiind un jucător important, parte a efortului internațional articulat de a răspunde constructiv și angajant la tot ceea ce înseamnă provocările aduse de schimbările climatice. Astfel, într-o lume interconectată la nivel global și aflată în continuă schimbare, există întotdeauna aspecte care pot fi îmbunătățite și asupra cărora toate națiunile, indiferent de mărimea lor, trebuie să lucreze în permanență.

„Trebuie să ne redefinim relația de partener privilegiat al Chinei, cel puţin în cadrul Europei Centrale şi de Est”, ați declarat într-un interviu. Cum vedeți posibil acest lucru? Cum apreciaţi stadiul relaţiilor bilaterale româno-chineze, la 70 de ani de la statuarea lor în actuala formulă?

Așa cum spuneam anterior, relația bila­terală este una specială, tradițională, care s-a bucurat de multe momente deosebite în trecut, ceea ce i-a adus prestigiu și a făcut ca, de-a lungul timpului, să fie privită cu admirație și respect. Timpul, aspirațiile și prioritățile politice și-au pus, însă, inevitabil, amprenta asupra acesteia și, deși relația de prietenie a fost o constantă permanentă, relațiile eco­no­mice au resimțit cel mai mult aceste influențe. În prezent, relațiile politice româno-chineze sunt foarte bune, relațiile culturale și în domeniul educațional s-au dezvoltat foarte mult și continuă să se dezvolte considerabil, însă acestea produc rezultate „cu bătaie pe termen lung”. Ca rezultat, acestea au fost motorul care a ținut vie relația care aniver­sează, în acest an, 70 de ani.

Pentru această aniversare specială, Amba­sada României a lansat o serie de 7 eveni­mente, desfășurate pe parcursul a 7 săptămâni, atât în Beijing, cât și în alte două orașe importante din China: Qingdao și Wenzhou. Permiteți-mi să spun că fiecare dintre aceste acțiuni a fost deosebită, în felul său, iar fiecare a avut prilejul de a aduce mai aproape cele două popoare, de a resuscita emoții și de a răscoli amintiri, fie prin contri­buțiile la aprofundarea unei mai bune înțele­geri a provocărilor cu care ne confruntăm sau a priorităților pe care ni le propunem, fie prin puternicele accente culturale evocate. Această serie de evenimente se va încheia cu lansarea, de către Banca Națională a României, la București, a unei emisiuni monetare come­morative, ceea ce este o premieră în aniver­sarea unei relații diplomatice a României cu un stat. Această inițiativă a aparținut Ambasadei României la Beijing și suntem mândri și onorați că, împreună cu Banca Națională a României, am putut să marcăm și astfel această aniversare. Dintre statele care aniversează, în acest an, 70 de ani de relații cu Republica Populară Chineză, misiunea României este singura care a lansat o întreagă serie de acțiuni pentru a marca momentul, iar acest lucru dovedește, încă o dată, importanța pe care o acordăm relației noastre tradiționale. În plus, suntem bucuroși că am reușit ca în seria de evenimente organizate în China, care s-au bucurat de largă apreciere și largă expunere media, să includem un arc simbolic peste timp, organizând două din cele șase evenimente în afara Beijing-ului, la Qingdao și Wenzhou, ca un arc pe care am încercat să îl aruncăm peste timp. Gazda Concertului de Gală organizat la Qingdao ne-a fost China University of Petroleum, cea mai mare instituție de acest profil din China și suntem onorați că ne-a acceptat propunerea, în primul rând ca aducere aminte că domeniul petrochimic a fost primul în care România a trimis experți, în urmă cu 70 de ani să ajute nou înființata Republică Popu­lară. Am ales apoi Wenzhou, ca loc de promovare a culturii și vinului românesc pentru că este un oraș modern, în plină ascen­siune economică și tehnologică din provincia care oferă cel mai mare număr de rezidenți chinezi în România: Zhejiang.

Revenind la cooperarea bilaterală, oame­nii, cetățenii, își doresc să vadă rezultate concrete, tangibile și rapide, care pot fi cuan­tificate în cifre, astfel că, în prezent, domeniul economic, investițional, al turis­mului, cooperarea la nivelul autorităților locale în proiecte clar definite și cu impact direct sunt cele care reprezintă cel mai mare potențial de dezvoltare. Relațiile bilaterale cu China sunt subsumate direct și pot beneficia de oportu­nitățile oferite de cadrul Parteneriatului Stra­tegic UE-China, dar și de vectorii de dezvol­tare oferiți de aceștia. În plus, prin poziționarea sa geografică România poate oferi încă oportunități de cooperare în domeniul econo­mic, agricol, comercial, turistic, educațional, sportiv și cultural nevalorificate încă la potențialul real.

Cum se pot caracteriza în cifre şi indicatori, relaţiile comerciale dintre China şi România?

China continuă să rămână cel mai mare partener comercial al României în Asia, volu­mul schimburilor comerciale înregistrând o creștere lineară, din păcate cu viteze diferite. În 2018 am înregistrat un maxim de 6,09 mld. USD, din care doar 883,55 mil. USD export românesc (creștere cu 6,84% față de anul precedent) și 5,21 mld. USD import (creștere cu 22,52%). Din cauza ritmului inferior de creștere a exporturilor românești comparativ cu cel al importurilor din China, deficitul comercial pe această relație a crescut și el constant, până la 4,327 miliarde USD. În primele șase luni ale acestui an, balanța comercială bilaterală, prin valoarea de 2,14 miliarde USD în defavoarea țării noastre, indică o tendință de încetinire, cel puțin, a creșterii deficitului. Din păcate, constatăm pe de o parte o lipsă de apetit a mediului de afaceri românesc pentru piața chineză, pe de alta, o timorare accentuată față de aceasta, generată fie de distanță, fie de mărimea pieței, fie de barierele de comunicare sau cele comer­ciale ne-tarifare.

Cum se vede din China interesul investitorilor asiatici pentru România: ce anume caută aceştia pentru a face investiţii? Ce întrebări pun frecvent la ambasadă/reprezentanţe consulare comerciale?

Având în vedere complexitatea întrebării dvs., aș prefera un răspuns punctual. Interesul investitorilor în general, mai ales când vorbim despre cei asiatici, trebuie separat în două categorii: i) investițiile de portofoliu și ii) cele directe. În ambele cazuri acestea sunt departe de potențial, mai ales în ceea ce privește cea de a doua categorie. În cazul punctual al Chinei, acestea nu rezonează cu soliditatea relației bilaterale dezvoltate de-a lungul celor 70 de ani și sunt oarecum în contrast cu potențialul oferit de România. Valoarea capitalului subscris din 1990 până la 31.07.2019 de cele 12.719 firme cu participare chineză la capital fiind de numai 406,8 milioane USD, conform datelor ONRC. Aceasta plasează China înspre locul 30 în topul investitorilor străini din România, departe, îndrăznesc să spun, foarte departe de oportunitățile oferite de România în ultimii 30 de ani, de reflectarea relației speciale cons­truite de-a lungul timpului și, mai ales, și mai departe de proiecția cu care este percepută deseori China ca forță investițională globală majoră. Nu vă gândiți însă că acest fenomen ne singularizează. Și pentru corectă comparație, vă pot oferi datele pe anul trecut ale Poloniei, cu un deficit comercial de cca 30 miliarde dolari și investiții totale directe care sunt la jumătatea celor din România.

În general, interesul exprimat de potențialii exportatori chinezi, sau explorat în amănunt de cei care par a fi interesați de dezvoltarea unor proiecte vizează, în principal, facilitățile și stimulentele oferite de statul român pentru atragerea de investiții, nivelul de impozitare, existența parcurilor industriale, facilitățile logistice și de infrastructură, subvențiile, con­dițiile speciale, uneori chiar garanțiile de stat care se pot oferi etc.

Cum pot accesa investitorii din România pieţele din China?

Interesul operatorilor economici români în realizarea de investiții în China este unul scăzut și se justifică pe considerentele mențio­nate anterior. Deși numărul sectoarelor economice deschise investitorilor străini este în creștere, iar noua Lege a Investițiilor Străine are elemente de modernitate, procedurile rămân în continuare complicate, cultura insti­tuțională diferită, birocrația uneori excesivă și, peste toate, persistă bariera lingvistică și de comunicare, diferențele modelului corporatist. Există însă o serie de facilități, una generată chiar de Ambasadă prin existența unui Îndru­mar de afaceri în R.P. Chineză, document public disponibil pe pagina de web a Amba­sadei, altele printr-o serie întreagă de meca­nisme comunitare menite să asiste și să faciliteze accesul IMM-urilor europene și nu numai pe piața chineză, multe dintre ele accesibile via Camera de Comerț Europeană, dar nu exclusiv. O oportunitate majoră ce ar putea fi considerată un game changer va fi dată de finalizarea cu succes a negocierilor pe Indicatorii Geografici dintre UE și China și semnarea, sperăm anul viitor, a Acordului de Investiții UE-China, document de o importanță majoră, de ale cărei beneficii companiile românești ar trebui să înceapă să profite, mai ales în zona de servicii, de produse agricole și agro-alimentare sau de produse cu valoare adaugată.

O zonă care continuă să rămână privi­legiată în China și care oferă oportunități imediate de creștere prin facilitățile de care se bucură este cea de IT, care cred că poate reprezenta o nișă de interes pentru companiile românești, indiferent de mărimea și profilul acestora.

Ce face Ambasada României pentru a sprijini dezvoltarea relaţiilor bilaterale comerciale româno-chineze? Dar pentru creşterea exporturilor româneşti către China?

În ultimii doi ani Ambasada a acordat o atenție deosebită reglementării cadrului insti­tuțional și accelerării negocierilor tehnice pentru certificarea la export a unor produse agro-alimentare românești, având în vedere potențialul extraordinar de ambele părți. Totodată, cu ocazia Comisiei Mixte Econo­mice de anul trecut am convenit organizarea unui grup de lucru specializat care să identifice și să înlăture barierele din calea comerțului nerestricționat. Ambasada are o colaborare excelentă cu Camera de Comerț a României și cu asociațiile patronale și un parteneriat activ cu Camera de Comerț și Industrie România-China, cu care organizează evenimente de promovare comune și participări regulate la târguri de profil.

Identificarea de oportunități de afaceri și atragerea de investiții în României reprezintă priorități ale activității noastre pe linie econo­mico-comercială. Operatorii economici români sunt sprijiniți, la cerere, în vederea prospectării pieței chineze și realizării de contacte directe cu potențialii parteneri de afaceri locali, precum și prin prezentarea ofertelor de export și cooperare economică, atât în mediul instituțional cât și în cel de afaceri din R.P. Chineză. Verificarea bonității firmelor chineze, întocmirea de studii de piață pe categorii de produse, acordarea de asistență în vederea organizării de acțiuni promoționale destinate exportului și derulării participării firmelor românești la târguri și expoziții fac și ele obiectul activității curente a Ambasadei. Cu toate acestea, activitatea și profilul Biroului de Promovare Economică și Comercială al Ambasadei este mult sub potențial și foarte departe de capacitatea de proiectare și de forța unora asemănătoare din vecinătatea noastră imediată sau din alte state membre UE.

Care ar fi cele mai importante manifestări economice din China de la care potenţialii investitori sau exportatori români nu ar trebui să lipsească, dacă vor să facă business cu China?

China a lansat anul trecut prima Expoziție Mondială de Import, care se organizează la Shanghai, în luna noiembrie, ca expresie a asumării politice la cel mai înalt nivel de deschidere a pieței și de încurajare a impor­turilor. Reacțiile statelor participante, cu precă­dere ale celor de la nivelul UE a fost că din punct de vedere comercial, manifestarea a fost un real succes, caracterizat de unii participanți chiar peste așteptări, în ceea ce privește contractele semnate.

Un alt eveniment important, desfășurat în cadrul Formatului de Cooperare China-Europa Centrală și de Est, este expoziția de la Ningbo, unde la ediția din acest an, prin asumarea organizării de către Camera de Comerț și Industrie România-China s-a reușit asigurarea prezenței, pentru prima dată, a unui număr relevant și diversificat de companii românești, 84, în cadrul unui pavilion național, pe o suprafață de 504 mp. De altfel, la Ningbo, există un pavilion național permanent în care exportatorii români își pot promova produsele. Pe acest segment, încurajăm firmele românești să acceseze programele specifice derulate de Ministerul pentru mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cum sunt cele de susținere a internaționalizării operatorilor economici români și de promovare a exportului cu finanţare parţială de la bugetul de stat.

Cum vedeţi viitorul relaţiilor comerciale dintre România şi China? Când vom vedea China în Top 5 al investitorilor străini în România?

Relațiile comerciale vor continua să se amplifice în condițiile în care vor fi alocate resurse adecvate de analiză a pieței, a oportunităților și de promovare adecvată, iar abordarea pieței chineze va fi mai pragmatică și concentrată pe nișe cu potențial adaptat ofertei românești de export. Concretizarea deciziei politice a Beijingului de deschidere mai largă la import este și o condiție necesară creșterii volumului și diversificării produselor  românești pe această piață.

În condițiile în care, de exemplu, la 31 decembrie 2017, Olanda ocupa, cu cca 20 miliarde EUR capital subscris,  locul 1 în topul investitorilor străini, este greu de crezut că RP Chineză va intra, cel puțin pe termen scurt, măcar în top 10 al acestui clasament.

Este nevoie, cred, poate, de o mai bună familiarizare a investitorilor chinezi cu cadrul, obligațiile și reglementările în care funcțio­nează economiile din spațiul comunitar, de decizie, de hotărâre și, de ce nu, de un prim proiect relevant, nu neapărat în domeniul infras­tructurii, implementat de China în România, pentru a da mai multă încredere investitorilor chinezi, dar și percepției publice. Dar acesta nu este un drum cu sens unic! Este nevoie, poate în și mai mare măsură, de mai mult curaj, interes și determinare din partea unor investitori români care să privească spre China ca o zonă cu potențial de creștere și expansiune continue și care să beneficieze sau să maximizeze avantajele oferite de cadrul general de cooperare economică, financiară și investițională UE-China.

Mihai Săndoiu

Norel Moise