Codul Insolvenței, în vigoare până în iunie?

Liviu-Bogdan Ciucă, Președinte, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Camera Deputaților, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, că speră să avem până la finalul acestei sesiuni parlamentare (n.red. iunie 2014) un Cod al Isolvenței aplicabil.

”Legea se află în dezbatere la Comisia Juridică din Senat. Avem un grup de lucru special pentru acest subiect. Sper ca la finalul acestei sesiuni parlamentare (n.red. iunie 2014) să avem un Cod al Isolvenței eficient și aplicabil”, a declarat Liviu-Bogdan Ciucă, în cadrul conferinței Noul cod al insolvenței. Soluția pentru mediul de business de azi?, organizată de Ziarul Financiar împreună cu Ministerul Justiţiei și Banca Naţională a României.

Potrivit acestuia, legea se va dezbate cap-coadă. În acest caz, varianta actuală poate înregistra schimbări semnificative.

”Există intenția de a promova cât mai repede acest document. Trebuie văzut ce este de modificat pentru a avea cu adevărat un instrument eficient”, a declarat Robert Cazanciuc, Ministrul Justiției.

Sorin David, Managing Partner, D&B David și Baias, membru al echipei Consultantului de elaborare a Proiectului Codului Insolvenței, a subliniat că legislaţia insolvenţei nu este un panaceu la toate problemede care suferă economia românească (lipsa de finanţare, slaba disciplină contractuală, grad relativ scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor etc.).

”Ea poate însă şi trebuie să ajute la rezolvarea unora din aceste probleme. Speranţa noastră este ca după finalizarea dezbaterilor publice şi a procesului legislativ, Codul Insolvenţei odată adoptat îşi va îndeplini menirea”, a declarat acesta.

Pe de altă parte, Simona Miloș, Președinte, Institutul Național de Pregătire Profesională a Practicienilor în Insolvență (INPPPI), a subliniat principalele neajunsuri ale Legii 85/2006:

• Accesul mult prea facil al debitorului la deschiderea procedurii insolvenței;
• Posibilitatea debitorului de a controla procedura, prin: schimbarea sediului în vederea alegerii instanței, desemnare administrator judiciar provizoriu, confirmare administrator judiciar definitiv (n.b. În cazuri izolate), modificarea ulterioară a majorității reale a creanțelor nu anulează hotărârile adoptate anterior de deținătorii unei minorități;

• Accesul mult prea facil al debitorului la confirmarea unui plan de reorganizare –lipsa susținerii din partea majorității valorice a creanțelor.

De asemenea, Președintele INPPPI a evidențiat și remediile Codului Insolvenței:

• Egalizarea termenului de soluționare a cererii de deschidere a procedurii insolvenței debitor/creditor – posibilitatea creditorului de a interveni direct în cererea debitorului;
• Limitarea practicilor de forum shopping – schimbarea sediului debitorului în cele 6 luni anterioare datei depunerii cererii de insolvență atrage competența instanței de la sediul inițial;
• Desemnarea practicianului în insolvență – în toate cazurile – din oficiu de către judecătorul sindic – riscul netransparenței și al subiectivismului;
• Dacă votul exprimat este viciat (introducere/eliminare creanță) în adunarea creditorilor, este reconvocată cu aceeași ordine de zi – rezultat diferit – desființare măsură judecător sindic;
• Asigurarea unui cadru echilibrat de votare a planurilor de reorganizare, prin asigurarea suportului unei majorități valorice a creanțelor prin introducerea unei condiții suplimentare de confirmare a planului;
• Revenirea la creanțele înregistrate în tabelul definitiv, în situația eșuării planului, chiar dacă prin plan respectivele creanțe fuseseră diminuate sau chiar înlăturate.

Pe de altă parte, Andrei Cionca , Casa de Insolvență Transilvania (CITR), a prezentat un test comparativ al legislației din 2006 cu noul cod din 2014, utilizând exemplele a 10 firme aflate în diverse stadii ale procedurii insolvenței, sau care deja au traversat cu succes procesul. Principala problemă ivită în acest test comparativ și estimativ a fost posibilitatea creditorului de a executa silit debitorul. Astfel, exista posibilitatea ca firmele care s-au reorganizat sub Legea 85/2006 să nu mai aibă această șansă sub noul Cod al Insolvenței. La finalul comparației, a rezultat că numai două firme din 10 s-ar putea reorganiza sub noul Cod al Insolvenței, cu un scenariu negativ, și 4 firme din 10 s-ar reorganiza sub noul Cod al Insolvenței, cu un scenariu pozitiv.

”Codul Insolvenței este un proiect de lege bun, dar neșlefuit. Efectul: în medie 30% dintre reorganizări nu vor mai putea fi efectuate, scăzând procentul național la 1,5%”, a concluzionat Andrei Cionca.

Acesta a recomandat să se renunțe la executarea silită, să se introducă un procent rezonabil de votare a planului și ca perioada de reorganizare să fie de peste un an.