Comerţul exterior al României, în context regional

România a reuşit să consemneze în primele patru luni din acest an cel mai ridicat ritm de creştere a exporturilor dintre ţările din regiune per total, situându-se pe locul 2 ca ritm de creştere, după Bulgaria la livrările intracomunitare şi pe primul loc (la egalitate cu Cehia şi Ungaria), pe piaţa extracomunitară.

Din păcate, datele publicate de Eurostat arată că ne-am situat tot pe primul loc şi la creşterea importurilor. Tot pe locul 2, după Bulgaria, pe piaţa intracomunitară, şi pe acelaşi loc 2, după Polonia, pe piaţa extracomunitară. Aceleaşi date ne certifică şi drept ţara cu cel mai mare minus rezultat din schimburile externe de mărfuri, cu -3,8 miliarde de euro.

Evoluţia exporturilor şi importurilor intra şi extracomunitare în primele patru luni ale lui 2018 raportat la aceeaşi perioadă din 2017 (%)

Sursa: Eurostat

Pentru referinţă, trebuie amintit că Cehia, Ungaria şi Slovacia au obţinut excedente iar Polonia a trecut de pe plus pe minus la o valoare marginală pentru dimensiunea propriei economii şi doar Bulgaria a mai avut un rezultat negativ comparabil cu al nostru (-1,6 miliarde euro, similar cu al nostru dacă ajustăm rezultatul cu dimensiunea economiei).

La o privire mai atentă vedem că TOATE statele din tabel au înregistrat creşteri mai mari ale importurilor decât ale exporturilor, doar nivelul la care s-a produs acest decalaj fiind diferit, cu cel mai ridicat cuantum pentru România. Din păcate, deşi diferenţa minimă de ritm de doar un procent a fost similară cu cea Cehia, Ungaria şi Slovacia, ei şi-au permis acest lucru rămânând pe excedent, pe când noi nu.

România este singura ţară dintre cele analizate care a înregistrat, atât pe primele patru luni din 2017 cât şi din 2018, deficit pe relaţia cu celelalte state membre UE, cu excepţia Bulgariei. Doar că, dacă ne uităm la rezultatul de cont curent ( care include schimburile comerciale) pe 2017, Bulgaria a plecat de +4,5% din PIB, pe când noi de la -3,4% din PIB. Altfel spus, bulgarii şi-au permis pe când noi nu ar fi trebuit să ne permitem.

Deficitul cu statele membre UE s-a menţinut la aceeaşi valoare ( ceea ce nu era suficient pentru a ne păstra în limite rezonabile cu deficitul de cont curent) ca în anul precedent, întreaga înrăutăţire a rezultatului per total fiind atribuibilă, în cazul României, comerţului pe segmentul extra-UE.

De remarcat, însă, că TOATE statele din regiune au consemnat rezultate mai slabe pe acest segment extra-UE, doar că Cehia, Polonia şi Slovacia au performat mai bine pe relaţia intra-UE, Cehia reuşind chiar să compenseze rezultatul mai slab extracomunitar cu îmbunătăţirea poziţiei pe piaţa UE.

Evoluţia soldului schimburilor comerciale în primele patru luni ale lui 2018 raportat la aceeaşi perioadă din 2017 (miliarde euro)

Spre deosebire de Cehia, Polonia a trecut de pe plus pe minus, în pofida performanţei mai bune pe piaţa internă a Uniunii, tocmai din creşterea mai pronunţată a deficitului extra-UE în raport cu majorarea excedentului intra-UE. Ceea ce arată că îmbunătăţirea poziţiei în raport cu statele membre UE este necesară dar nu şi suficientă.

Ori, noi nu am reuşit nici să avem un plus pe piaţa UE, nici să reducem minusul aferent şi nici să limităm avansul deficitului pe relaţia extra-UE. Datele Eurostat arată că situaţia de pe pieţele internaţionale este complicată şi nu e simplu să găsim soluţii dar, de bine, de rău, alţii ( cu o bază anterioară de rezultate mai solidă) au reuşit să le găsească (fie şi parţial), noi nu.