Comisia intensifică lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului

Comisia Europeană a prezentat astăzi, 7 mai, o abordare cuprinzătoare pentru a consolida în continuare lupta UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului.

Comisia a publicat un plan de acțiune ambițios și complex, care stabilește măsuri concrete pe care Comisia le va adopta în următoarele 12 luni pentru a asigura o mai bună respectare, supraveghere și coordonare a normelor UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Scopul acestei noi abordări cuprinzătoare este de a elimina orice lacună rămasă și orice verigă slabă prezentă în normele UE.

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis a afirmat: „Trebuie să punem capăt acțiunilor care permit infiltrarea banilor murdari în sistemul nostru financiar. Astăzi ne consolidăm și mai mult mijloacele menite să combată spălarea banilor și finanțarea terorismului, prezentând un plan de acțiune cuprinzător și amplu. Nu ar trebui să existe nicio vergă slabă nici în normele noastre, nici în punerea lor în aplicare. Ne angajăm să îndeplinim toate aceste acțiuni – rapid și consecvent – în următoarele 12 luni. De asemenea, consolidăm rolul UE la nivel mondial în ceea ce privește elaborarea de standarde internaționale privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.”

Comisia a publicat astăzi și o metodologie mai transparentă și perfecționată pentru identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice, care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE. Acest demers va consolida dialogul nostru cu țările terțe și va asigura o cooperare mai strânsă cu Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI).(link is external)

În sfârșit, Comisia a adoptat astăzi și o nouă listă a țărilor terțe ale căror cadre de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice.

Planul de acțiune pentru o politică amplă a UE în materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului

Planul de acțiune prezentat astăzi se bazează pe șase piloni, fiecare dintre aceștia fiind menit să îmbunătățească lupta globală a UE împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului și să consolideze rolul global al UE în acest domeniu. Împreună, acești șase piloni vor asigura o mai bună armonizare și, prin urmare, o mai mare eficacitate a normelor UE. Normele vor fi mai bine supravegheate și va exista o mai bună coordonare între autoritățile statelor membre.

Cei șase piloni sunt:

1. Aplicarea efectivă a normelor UE: Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a normelor UE de către statele membre pentru a se asigura că normele naționale respectă cele mai înalte standarde posibile. În paralel, planul de acțiune prezentat astăzi încurajează Autoritatea Bancară Europeană (ABE) să își utilizeze pe deplin noile competențe pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului.
2. Un cadru unic de reglementare al UE: deși normele actuale ale UE au o aplicare extinsă și sunt eficace, statele membre tind să le aplice în moduri foarte diferite. Prin urmare, interpretările divergente ale normelor conduc la apariția unor lacune în sistemul nostru, care pot fi exploatate de infractori. Pentru a remedia această problemă, Comisia va propune un set mai armonizat de norme în primul trimestru al anului 2021.
3. O supraveghere la nivelul UE: în prezent, este la latitudinea fiecărui stat membru să supravegheze în mod individual normele UE în acest domeniu, ceea ce poate duce la apariția unor lacune în ceea ce privește modul în care sunt supravegheate normele. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune înființarea unei autorități de supraveghere la nivelul UE.
4. Un mecanism de coordonare și de sprijin pentru unitățile de informații financiare din statele membre: unitățile de informații financiare din statele membre joacă un rol esențial în identificarea tranzacțiilor și a activităților care ar putea fi legate de activități infracționale. În primul trimestru al anului 2021, Comisia va propune instituirea unui mecanism al UE care să contribuie la o mai bună coordonare și sprijinire a activității acestor organisme.
5. Aplicarea dispozițiilor de drept penal și a schimbului de informații stabilite la nivelul UE: cooperarea judiciară și polițienească, pe baza instrumentelor și a acordurilor instituționale ale UE, este esențială pentru a asigura schimbul adecvat de informații. Sectorul privat poate juca și el un rol în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. Comisia va emite orientări cu privire la rolul parteneriatelor public-privat pentru a clarifica și a consolida schimbul de date.
6. Rolul UE la nivel mondial: UE este implicată activ în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională și pe scena mondială în elaborarea de standarde internaționale în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului. Suntem hotărâți să ne intensificăm eforturile pentru a deveni un actor unic la nivel mondial în acest domeniu. În special, UE va trebui să își adapteze abordarea în ceea ce privește țările terțe al căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe care pun în pericol piața unică. Noua metodologie publicată astăzi în paralel cu prezentul plan de acțiune oferă UE instrumentele necesare pentru a face acest lucru. Până la intrarea în vigoare a acestei metodologii revizuite, lista actualizată a UE, publicată astăzi, garantează o mai bună concordanță cu cea mai recentă listă a GAFI (Grupul de Acțiune Financiară Internațională).

Pentru a asigura faptul că discuțiile privind dezvoltarea acestor politici sunt incluzive, Comisia a lansat astăzi o consultare publică privind planul de acțiune. Autoritățile, părțile interesate și cetățenii vor avea posibilitatea să formuleze observații până la data de 29 iulie.

Perfecționarea metodologiei

Comisia a publicat astăzi o nouă metodologie pentru identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice, care reprezintă o amenințare semnificativă la adresa sistemului financiar al UE. Obiectivul acestei noi metodologii este de a oferi mai multă claritate și transparență în procesul de identificare a acestor țări terțe. Principalele elemente de noutate se referă la: (i) interacțiunea dintre procesul de includere pe listă al UE și cel al GAFI; (ii) o cooperare sporită cu țările terțe; și (iii) consultarea consolidată a experților statelor membre. Parlamentul European și Consiliul vor avea acces la toate informațiile relevante în diferitele etape ale procedurilor, cu condiția respectării unor cerințe adecvate de manipulare a informațiilor.

Actualizarea listei

În temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor (DCSB), Comisia are obligația legală de a identifica țările terțe cu un grad ridicat de risc ale căror sisteme de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe strategice. Până la intrarea în vigoare a metodologiei perfecționate menționate mai sus, Comisia a revizuit astăzi lista, luând în considerare evoluțiile de la nivel internațional începând din 2018. Noua listă este în prezent mai bine aliniată cu listele publicate de GAFI.

Țări care au fost înscrise pe listă: Bahamas, Barbados, Botswana, Cambodgia, Ghana, Jamaica, Mauritius, Mongolia, Myanmar, Nicaragua, Panama și Zimbabwe.

Țările care au fost retrase de pe listă: Bosnia-Herțegovina, Etiopia, Guyana, Republica Democrată Populară Laos, Sri Lanka și Tunisia.

Comisia a modificat lista printr-un regulament delegat. Acesta va fi transmis acum Parlamentului European și Consiliului spre aprobare în termen de o lună (cu o posibilă prelungire de o lună). Având în vedere criza provocată de coronavirus, regulamentul de astăzi care conține lista țărilor terțe – și care, prin urmare, prevede noi măsuri de protecție – nu se aplică decât începând cu 1 octombrie 2020. Acest lucru este necesar pentru a garanta că toate părțile interesate au timp pentru a se pregăti în mod corespunzător. Retragerea de pe listă a țărilor nu este însă afectată de această criză, aceasta urmând să intre în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial.