Competiția în piața bancară a crescut constant după 2007

prof.univ.dr. Bogdan Căpraru, Univ. AI Cuza, Iași

La finele lunii octombrie 2019 a avut loc lansarea volumului „Analiza nodală. Abordare micro și macroeconomică”, autor prof. univ. dr. Cezar Mereuță. Cartea demonstrează existența unor regularități statistice fundamentale în domeniul poziționării organizațiilor operaționale la nivel mondo, macro și microeconomic în ecuația echilibrelor internaționale de putere în plan economic.

Numeroși experți de la Academia de Studii Economice din București, Universitatea Româno-Americană din București precum și de la Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române au considerat faptul că rezultatele cercetării efectuate de domnul Prof. Dr. Cezar Mereuță constituie un nou domeniu de cercetare interdisciplinară în științele economice, cel al analizei nodale care să abordeze planurile macro și microeconomice.

În acest volum, am avut onoarea să colaborez cu domnul prof. univ. dr. Cezar Mereuță în elaborarea Capitolului 4 – Analiza nodală a sistemului bancar din România. Astfel, am continuat analiza începută în anul 2012, publicată în volumul „Clasele concentrării economice și factorul 80%”. Atunci analiza se întindea pe o perioadă de 10 ani (2000-2010). În studiul prezent, am extins studiul cu încă 7 ani, pentru perioada 2000-2017.

Metodologia Mereuţă (2012) promovează o matrice universală de concentrare a cotelor de piață negrupate, pornind de la doi indicatori, indicele M și gradul de dominare structurală a liderului (Gdl). Cei doi indicatori, prin intermediul matricei, creează un profil competițional pentru fiecare sistem bancar pentru o anumită perioadă, reprezentat în cadrul matricei prin 5 zone. Indicele M este propus ca fiind un nou coeficient de concentrare, definit prin logaritmarea naturală a fiecărui termen de definiție al indicatorului Herfindahl normalizat. Gradul de dominare structurală a liderului (Gdl) este un indicator care măsoară influențele liderului de piață din punct de vedere al competiției. În formula de calcul a acestui indicator intră ca variabile cota de piață a liderului, indicele Herfindhal-Hirschman și numărul total de instituții din cadrul sistemului bancar.

Din perspectiva gradului de distorsiune a competiției, putem clasifica zonele matricei după cum urmează: Zona 1- distorsionare foarte redusă a competiției; Zonele 5a, 5d – distorsionare redusă a competiției; Zona 5 – distorsionare medie a competiției; Zonele 5b, 5c, 2, 4 – distorsionare mare a competiției; Zona 3 – distorsionare foarte mare a competiției. Din puncte de vedere al accesibilității piețelor semnificația zonelor matriciale este următoarea: Zona 1 corespunde competiției cvasi-perfecte, cu bariere minime de intrare și influență redusă a liderului, instituind o oportunitate clară pentru competitori; Zona 3 corespunde unei competiției cu bariere mari de intrare și influență mare a liderului, neconstituind o oportunitate pentru competitori; Zonele 2, 4, 5a, 5b, 5c, 5d sunt zone cu oportunități și riscuri; Zona 5 corespunde unei competiției cu bariere de intrare medii.

Analizând evoluția celor doi indicatori ai matricei pentru perioada 2000 – 2017, constatăm o reducere susținută și drastică a valorilor acestora. Acest fapt demonstrează o creștere a competiției bancare în România, mai ales după anul 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, care a deschis sistemul bancar prin prisma licenței unice bancare. Au avut loc și o serie de achiziții și fuziuni, care au reechilibrat forțele, unele interne, altele ca o consecință a fuziunilor băncilor mamă. Inovația și specializarea unor bănci le-a dat posibilitatea de a-și crește cotele de piață. Cotele de piață ale liderului s-au diminuat semnificativ, de la 29,89% în anul 2000, la 15,83% în anul 2017. Începând cu 2013, perechea de indicatori a definit zona 1 de încadrare în profilul competițional a sistemului bancar românesc, adică, o competiție cu o distorsiuni foarte reduse. Până atunci, sistemul bancar românesc s-a situat preponderent în zona de oportunități și riscuri, conform matricei. Aceste evoluții sunt confirmate și de cele ale indicele Herfindhal-Hirschman.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat