De aproximativ trei luni trecem printr-o experiență nemaiîntâlnită datorată unei crize de ordin sanitar. Efectele acesteia sunt profunde pe mai multe planuri și ne reamintesc de cât de vulnerabili putem fi în calea unor astfel situații! Bugetele publice ale țărilor sunt tensionate atât de nevoile curente în lupta cu virusul, dar și de perspectivele viitoare ca urmare a consecințelor pe care această criză sanitară le va lăsa în plan economic. Distanțarea socială și efectul de „lockdown” le va afecta atât pe latura de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Astfel, o mare parte a cheltuielilor publice vor fi îndreptate către programe de salvare a economiei, în schimb scăderea activității economice va aduce mai puține resurse la buget din impozite și taxe. Practic, guvernele țărilor vor fi prinse între ciocan și nicovală pentru a putea face față acestor presiuni. O primă consecință va fi o creștere a deficitelor bugetare, urmată de o altă provocare, cea a finanțării acestora, în contextul în care piețele financiare sunt și ele, la rândul lor zdruncinate, iar cererea globală de resurse va crește.
În acest context, Comisia Europeană (CE) a activat, pentru prima dată, clauza derogatorie generală (general escape clause) a Pactului de Stabilitate și Creștere privind relaxarea normelor fiscale europene. Scopul acesteia este de a permite guvernelor naționale din statele membre să ia măsuri de susținere a economiei pentru a face față în mod adecvat crizei, abătându-se, temporar, de la cerințele și regulile cadrului bugetar european.
Misiunea consiliilor fiscale din UE pare a se reduce în aceste condiții! Însă, lucrurile nu stau deloc așa, dimpotrivă misiunea acestora se complică! De ce? Deoarece, nu trebuie să uităm că această derogare este una temporară! Odată ce criza sanitară va fi suficient controlată astfel încât să permită reluarea normală a activităților economice și reinversarea trendului de creștere economică, este de așteptat ca aceste excepții să fie eliminate și regulile fiscal bugetare să își reintre în drepturi! În acest context, consiliile fiscale trebuie să vegheze atent la politica fiscal-bugetară întreprinsă în contextul acestei pandemii. Multe consilii fiscale din țările UE au precizat, sub forma unor comunicate și/sau opinii privind rectificările bugetare pozițiile vis-a-vis de noul context. Astfel, acestea consideră că efectele pandemiei asupra economiei sunt deosebit de severe, gradul de incertitudine al scenariilor macroeconomice și bugetare fiind la cele mai înalte cote. Acestea din urmă depind, într-o măsură decisivă, de perioada crizei sanitare, de momentul și gradul de reluare și redresare a activităților economice, precum și de efectele de antrenare și contagiune pozitivă, în principal, pe lațurile de valoare extra- și intra-UE.
Un alt aspect pe care trebuie să îl subliniem este acela al faptului că țările afectate au spații fiscale în care își pot implementa politicile fiscal-bugetare diferite! Lărgimea spațiului fiscal este afectată de dimensiunea deficitelor bugetare, precum și perspectivele evoluției acestora.
Conform prognozei de primăvară 2020 a CE, în contextul unui declin al PIB cu 7,4% la nivelul UE-27, este de așteptat ca deficitul bugetar să depășească 8% din PIB. În țările cele mai afectate (Italia și Spania) nivelul acestuia poate ajunge chiar la peste 10% din PIB . Pentru anul 2021 prevede o creștere a PIB cu 6,1%, în majoritatea statelor membre deficitele bugetare fiind în scădere, dintre care, la un număr de 15 state, sub pragul de 3% din PIB. Într-o singură țară, deficitul bugetar este prevăzut în creștere, respectiv la 11,4% din PIB (de la 9,2% în 2020). Această țară este România! Mai mult, CE a notificat România privind declanșarea Procedurii de Deficit Excesiv (PDE) în martie, stabilind un calendar de ajustare, vizând încetarea situației de deficit excesiv până cel târziu în anul 2022. Chiar dacă regulile fiscal-bugetare au fost suspendate temporar, aceasta a reconfirmat în data de 6 aprilie a.c. lansarea PDE.
În luna aprilie a.c., Guvernul a adoptat în mod excepțional proiectul de rectificare a BGC, în contextul declarării manifestării unor circumstanțe extraordinare reprezentate de pandemia COVID-19. În Opinia sa cu privire la proiectul de rectificare bugetară publicată în 24 aprilie a.c., Consiliul Fiscal al României considera că, pe lângă scenariul macroeconomic asumat de Guvern și care conduce la un deficit de 6,7%, este prudent să fie avute în vedere încă două scenarii fundamentate pe o contracție mai severă PIB real. Cele două scenarii ar conduce la deficite bugetare pentru anul 2020 de 8,1% – 8,9% și respectiv, 9,9% – 10,4% din PIB, mult peste estimarea curentă a Guvernului.
Notă. Bogdan Căpraru este profesor universitar doctor la Universitatea Al. I. Cuza din Iași și membru al Consiliului Fiscal al României. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.
COMMENTS