• Prognoza cadrului macroeconomic aferent celei de-a doua rectificări bugetare este
caracterizată de o deteriorare, avansul PIB real și al indicatorilor pieței muncii fiind proiectat în
scădere, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare.
• Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de
la adoptarea LRFB – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naționale, validând astfel
evaluarea și avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget și primei
rectificări bugetare. Astfel, depășirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar
potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanșa procedura de deficit excesiv,
este iminentă.
• Încetinirea economiei și devoalarea unor carențe suplimentare în construcția bugetară –
reflectate ca atare de MFP în varianta actualizată a acesteia – au fost de natură să conducă la o
deteriorare și mai accentuată a soldului bugetar chiar și în comparație cu limita superioară a
evaluării anterioare a CF.
• Majorarea substanțială a deficitului bugetar prognozat are drept sursă în mod covârșitor
diminuarea proiecției de venituri bugetare, care este compensată doar în mică parte de
restrângerea cheltuielilor bugetare totale.
• Modificarea descendentă de amploare operată la nivelul țintei de venituri bugetare survine ca
urmare a nerealizării plusului de încasări având drept surse reducerea evaziunii fiscale și
amnistia fiscală, nematerializarea la nivelul scontat a absorbției de fonduri UE și a veniturilor
nefiscale, precum și a deteriorării cadrului macroeconomic.
• Revizuirea negativă a cheltuielilor bugetare totale survine în principal din scăderea cheltuielilor
de investiții în condițiile în care alocările pentru asistență socială sunt suplimentate masiv.
• În opinia CF, balanța riscurilor cu privire la noua proiecție de sold bugetar este înclinată ușor în
sensul înregistrării unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la
nivelul veniturilor nefiscale și depășiri ale cheltuielilor cu bunuri și servicii. În sens contrar poate
acționa o reducere comparativ cu nivelul bugetat a cheltuielilor de investiții, în condițiile în care
ecartul dintre nivelul planificat și execuția la zi este încă relativ ridicat.
• În aceste condiții, CF apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară,
considerând atât nivelul actual al deficitului, cât și perspectiva pe termen mediu. Consolidarea
bugetară nu este posibilă în condițiile menținerii calendarului actual de aplicare a noii legi a
pensiilor și a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. CF consideră că nu este realist
să se prezume o ameliorare radicală și rapidă a colectării veniturilor fiscale care să permită
menținerea calendarului aferent măsurilor de politică fiscală deja legiferate. De altfel, acest
demers nici nu ar fi în concordanță cu principiul prudenței în construcția bugetelor.
• Proiectul de buget pentru anul 2020 trebuie să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare
bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendință, necesară atât din perspectiva apărării
echilibrelor macroeconomice și a robusteții economiei, cât și din cea a respectării regulilor
fiscale europene și naționale.
COMMENTS