Consiliul Fiscal, condus de Ionut Dumitru (foto) nu are obiecții majore cu privire la cadrul macroeconomic utilizat, în Strategia Fiscal-Bugetară (SFB) 2014-2016 (identic cu cel din Programul de Convergență remis la începutul lunii Comisiei Europene), pe care-l consideră ca fiind realist din perspectiva setului de informații disponibil la acest moment.
Cu toate acestea, Consiliul Fiscal atrage atenția ca traiectoria ascendentă a creșterii economice este condiționată pe termen mediu și lung atât de o performanță mai bună în ceea ce privește absorbția fondurilor europene (așa cum este reflectată în proiecția bugetară), cât și de continuarea implementării de reforme structurale în economie.
De asemenea, Consiliul Fiscal evaluează balanța riscurilor ca fiind relativ echilibrată, chiar cu o ușoară înclinare în sensul unei creșteri economice mai ridicate decât cea prognozată la nivelul anului curent, având în vedere evoluția peste așteptări consemnată la nivelul primului trimestru al lui 2013 (estimarea semnal a INS indică creștere anuală a PIB real de 2,1% pe seria brută și de 1,4% pe seria ajustată sezonier), revizuirea ascendentă a creșterii PIB aferente anului anterior (+0,7%, comparativ cu o estimare inițială de 0,3%) și posibila influență pozitivă în trimestrele următoare a unui producții agricole peste așteptările inițiale.
Cu toate acestea, dinamica PIB la nivelul trimestrului I este dificil de interpretat ca fiind începutul unei reveniri de durată a creșterii economice, în condițiile în care indicatorii pe termen scurt oferă încă semnale contradictorii: contracția importurilor în condiții de apreciere reală a cursului de schimb indică mai degrabă o evoluție slabă a cererii agregate, dinamica creditării bancare rămâne în teritoriu negativ, iar accelerarea dinamicii trimestriale a vânzărilor cu amănuntul în primul trimestru a avut loc în condițiile unei traiectorii lunare care sugerează o decelerare la nivelul trimestrului următor (efect de propagare negativ). În plus, evoluția PIB excluzând agricultura (o masură mai puțin volatilă a evoluției activității economice) indica o decelerare a activității economice în T1 2013, creșterea trimestrială a acestui agregat fiind cea mai mică din ultimele cinci trimestre.
În ceea ce priveşte veniturile și cheltuielile bugetare, Consiliul Fiscal își reiterează îndemnul la prudență și insistă asupra faptului că, din perspectiva respectării principiului responsabilitității fiscal bugetare statuat de Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, evaluarea îmbunătățirii eficienței colectării taxelor și impozitelor ar trebui făcută strict ex post, adică după ce la finele anului se va fi constatat că veniturile bugetare au depășit estimările inițiale (ceea ce, caeteris paribus, ar avea drept consecință un deficit bugetar inferior țintei propuse) și că aceasta nu s-a datorat unei evoluții mai favorabile decât cea anticipată a bazelor macroeconomice relevante.
Acest din urmă aspect este extrem de relevant în condițiile în care stabilirea țintelor nominale de deficit pornind de la obiective de deficit structural înseamnă că o evoluție mai favorabilă a bazelor macroeconomice (creșterii economice) va duce cel mai adesea la o îmbunătățire a poziției ciclice a economiei – componentă ciclică negativă a deficitului bugetar mai redusă în situație de deficit de cerere, respectiv componentă ciclică pozitivă mai ridicată în cazul existenței unui excedent de cerere. Astfel, veniturile mai mari obținute într-o astfel de situație ce ar conduce la un deficit efectiv mai scăzut nu s-ar traduce într-o ajustare echivalentă a poziției bugetare structurale.
Totodată, Consiliul Fiscal constată că, în pofida recomandărilor sale anterioare, lipsește în continuare o prezentare explicită a ipotezelor privind variația câștigului salarial mediu și al numărului de salariați din sectorul bugetar care fundamentează traiectoria cheltuielilor de personal la nivelul intervalului acoperit de SFB 2014-2016, dar și ipotezele privind remunerația medie pe angajat și numărul de salariați la nivelul întregii economii.
Anvelopa salarială este prevăzută a crește cu 2,76% în 2014, 2,63% în 2015 și cu doar 0,5% în 2016 (an electoral), valori care, în lipsa unor reduceri importante ale numărului de salariați în sectorul bugetar în anii următori, implică rate anuale de creștere ale salariului mediu în sectorul bugetar situate sub inflația medie prognozată luată în considerare în construcția bugetară (3,3% în 2014, 2,8% în 2015 și 2,5% în 2016) și substanțial inferioare celor implicite din sectorul privat5, ceea ce apare ca fiind puțin plauzibil. Astfel, Consiliul Fiscal își menține opinia potrivit căreia nivelul cheltuielilor de personal în perioada 2014-2016 apare drept subevaluat.
COMMENTS