Constantin Niţă, Ministrul delegat pentru Energie:
România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele care au fost implicate în proiectul Nabucco, spune Constantin Niţă, Ministrul delegat pentru Energie. Autorităţile au lansat deja o analiză aprofundată a situaţiei energetice naţionale şi regionale, iar opţiunile pe care România se pregăteşte să le exercite – exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi – au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre.
Domnule ministru, ce obiective şi-a propus Departamentul pentru Energie pentru acest an şi care dintre acestea au fost atinse până în acest moment?
Au fost nouă luni de activitate intensă, într-un domeniu extrem de complex, cu ramificaţii de ordin strategic, economic şi social. În primul rând, am adus în discuţie realitatea cu care se confruntă sistemul energetic naţional. Mai precis, am atras atenţia asupra disfuncţionalităţilor majore înregistrate la nivelul acestuia.
Una dintre deciziile importante este reprezentată de corectarea reglementărilor din domeniul energiei din surse regenerabile, domeniu care a cunoscut o evoluţie accelerată pe piaţa românească, disproporţional cu capacitatea sistemului. O altă problemă generată de această evoluţie este dată de suportabilitatea preţurilor, element extrem de important atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali. Prin OUG 57/2013 am vizat atingerea unui echilibru în ceea ce priveşte costurile aferente energiei pentru consumatorii casnici şi cei industriali. Trebuie spus că România nu a modificat schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile, ci doar a luat decizia amânării la plată a unui număr de certificate verzi, în funcţie de tehnologie. Până în 2017, dorim să dezvoltăm infrastructura, astfel încât să avem interconectările necesare care să ne permită exportul de energie în regiune.
Alte două momente importante în activitatea Departamentului sunt cele două listări desfăşurate în acest an – Transgaz şi Nuclearelectrica, ambele încheiate cu succes. În ceea ce priveşte Transgaz, încasarea de către statul român a 72 milioane euro pentru 15% din companie a confirmat încrederea investitorilor în potenţialul companiilor româneşti. Această încredere a fost reconfirmată şi de oferta publică primară pentru vânzarea de acţiuni noi reprezentând 10% din capitalul social al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica S.A. Prin această acţiune, capitalul social al SNN s-a majorat cu cca. 70,2 milioane euro. Cu siguranţă, aceste rezultate vor fi completate prin listarea Romgaz, o companie de referinţă pentru România.
Este important ca aceste companii să devină jucători din ce în ce mai puternici nu doar la nivel local, ci şi la nivel regional. Acest obiectiv este realizabil deoarece vorbim despre companii care au o experienţă extrem de importantă pe segmente vitale pentru domeniul energetic – producţie, transport, explorare şi exploatare.
La nivel general, cu impact direct asupra sectorului energetic, este esenţial dialogul cu potenţialii investitori în vederea concretizării cât mai multor proiecte. Dialogul cu investitorii a fost pus în plan secundar în ultimii ani, fapt pentru care putem spune că am pornit aproape de la nivelul zero la începutul acestui an, când am stabilit clar care ne sunt priorităţile în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură energetică.
Proiectele despre care amintesc pot fi încadrate în trei categorii – noi unităţi, retehnologizări şi proiecte de interconectare: Centralele de acumulare prin pompare Tarniţa-Lăpuşteşti şi Dobrogea-Măcin; Centrala hidroelectrică Turnu-Măgurele-Nicopole; Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă; Modernizarea centralei de la Mintia; Construcţia unui nou grup termo la Rovinari; Cablul submarin de transport al energiei electrice între România şi Turcia; Dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine.
Continuăm discuţiile cu potenţialii investitori din China şi sper să putem finaliza negocierile în viitorul apropiat.
Eşecul proiectului Nabucco schimbă priorităţile Departamentului pentru Energie?
Valorificarea oportunităţilor care vizează asigurarea securităţii energetice continuă să fie o prioritate pentru România. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere faptul că România este statul cu cel mai redus grad de dependenţă de importuri de hidrocarburi dintre toate statele care au fost implicate în proiectul Nabucco.
Autorităţile au lansat deja o analiză aprofundată a situaţiei energetice naţionale şi regionale, pornind de la diversele scenarii privind dezvoltarea Coridorului Sudic de gaze. Se au în vedere atât perspectivele resurselor interne de gaze, cât şi conectarea României la piaţa regională de gaze. Opţiunile pe care România se pregăteşte să le exercite (exploatarea rezervelor de hidrocarburi din platoul continental maritim, gazele naturale din şisturi) au potenţialul de a creşte şi mai mult independenţa energetică a ţării noastre.
De asemenea, în plan regional vom continua eforturile pentru realizarea proiectelor demarate, între care proiectul AGRI rămâne o prioritate.
Ce efecte a avut amânarea subvenţiilor pentru regenerabile şi ce estimări aveţi în ceea ce priveşte efectele pe termen lung?
Sectorul energiei regenerabile trebuie privit în context european, context în care se va observa că nu există stat membru care să nu analizeze sau să nu fi implementat deja modificări în ceea ce priveşte schema suport. Această abordare vine dintr-o realitate economică, respectiv din discrepanţele majore înregistrate din punct de vedere al competitivităţii industriei între zona UE şi SUA sau China.
În ceea ce priveşte evoluţia industriei, aceasta este strâns corelată cu preţul energiei, preţ care în Europa a devenit extrem de ridicat din cauza componentei aferente surselor de energie regenerabilă. România a ales să răspundă acestei probleme prin ajustarea legislaţiei, respectiv prin amânarea la plată a unui anumit număr de certificate în funcţie de tehnologie. Prin această măsură, costul aferent certificatelor verzi în factura la electricitate va înregistra o scădere între 5% şi 10%, până la sfârşitul acestui an.
Trebuie precizat faptul că România aproape şi-a atins ţinta asumată pentru 2020 în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile. Astfel, Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniul energiei regenerabile (martie 2013) arăta că România era aproape de ţinta stabilită pentru 2020 (24%) încă din 2010 (23,6%).
România nu este singura ţară care a decis să ia o decizie în privinţa schemei de sprijin a energiei regenerabile. În ultimii ani, mai multe ţări din UE (Franţa, Polonia, Spania, Cehia, Italia etc.) au suspendat sau au modificat sprijinul investitorilor prin certificate verzi.
În ceea ce priveşte potenţialul acestei pieţe, reafirm faptul că România îşi păstrează angajamentul privind promovarea energiei din surse regenerabile, ca parte a strategiei europene.
În ce stadiu se află modificarea taxei pentru cogenerare?
Suntem în proces de analiză a scenariilor de lucru.
Ce ne puteţi spune despre planul de modificare a redevenţelor plătite de companii către stat pentru resursele utilizate?
Autorităţile române analizează diferite variante de lucru privind sistemul de redevenţe pentru resursele naturale. Vom anunţa la momentul oportun care sunt cele mai potrivite soluţii pentru România, astfel încât să putem vorbi de valorificarea resurselor în beneficiul economiei româneşti.
Cum decurge colaborarea României cu Republica Moldova în domeniul energetic? Care este stadiul proiectului gazoductului Ungheni-Iaşi?
Gazoductul Iaşi-Ungheni reprezintă un proiect strategic pentru Europa. Interconectarea sistemelor de transport pentru gaze naturale România-Moldova creează premisa diversificării surselor de aprovizionare şi, implicit, este o oportunitate pentru deschiderea Republicii Moldova către Uniunea Europeană.
Am convingerea că lucrările, începute la sfârşitul lunii august, se vor desfăşura conform graficului, astfel încât construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni să fie finalizată până la sfârşitul acestui an.
COMMENTS