Consumul alimentar, semnificativ mai mare la pensionari decât la șomeri

Consumul alimentar, semnificativ mai mare la pensionari decât la șomeri

Familiile de pensionari consumă produse alimentare în cantități pe persoană semnificativ mai mari decât cele de șomeri și, în anumite cazuri, decât cele de salariați. Datele publicate de INS atestă că această categorie socială înregistrează la nivel național de cel mai mare consum de pâine, lapte, legume și conserve de legume, zahăr și ulei.

De reținut pentru cei care vehiculează clișeul încetățenit al beneficiarilor de drepturi din partea statului care ”mor de foame”, consumul de alimente se situează peste medie în familiile de pensionari la toate categoriile. La polul opus, se situează familiile de șomeri. În cazul acestora, consumul pe persoană se reduce semnificativ în raport cu media înregistrată pe țară la toate tipurile de alimente.

Consumul principalelor categorii de alimente în anul 2015 (lunar pe persoană)

Grupa de alimente Media Salariați Pensionari Șomeri

Grupa de alimente Media Salariați Pensionari Șomeri
Pâine (kg) 7,514 7,467 7,880 7,406
Carne proaspătă (kg) 2,340 2,567 2,524 1,859
Preparate din carne (kg) 1,010 1,097 1,046 0,800
Lapte (litri) 4,281 4,481 4,772 3,430
Ouă (bucată) 6,994 7,993 7,278 6,274
Fructe (kg) 2,786 3,143 2,991 1,945
Legume și conserve din legume (kg) 4,444 4,477 5,013 3,060
Zahăr (kg) 0,815 0,747 0,963 0,571
Ulei (kg) 0,924 0,888 1,065 0,691
Cafea, ceai, cacao (kg) 0,163 0,184 0,170 0,104

Sursa: INS

Consumul alimentar pe persoană este mai mare cu 20% – 50% în familiile de pensionari față de cele de șomeri la carne, lapte, fructe, legume etc. Această dispunere constatată de anchetele oficiale arată clar unde se manifestă problemele de nutriție ale familiilor conduse de persoane care nu defășoară în mod curent o activitate retribuită.

Foarte important, numărul copiilor din familiile de șomeri este cu mult mai mare decât cel din familiile de pensionari iar carențele din alimentație. Pe fondul unui necesar, în mod evident mai mare atât din punct de vedere caloric precum și al calității mâncării, se poate afirma că cel mai mare risc pentru dezvoltarea umană în România îl reprezintă poziția de copil într-o familie cu venituri, fie și temporar, reduse.

Este un aspect esențial, de care ar trebui ținut cont în politica socială și în stabilirea priorităților de alocare a sumelor provenite de la bugetul statului.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0