Cristian Bichi, Consilier guvernator, Cancelaria BNR
Confruntate cu efectele economice și sociale ale crizei sanitare declanșate de noul coronavirus, o serie de state au adoptat moratorii privind plata creditelor bancare. Ungaria a fost una dintre primele țări din Europa care au recurs la o astfel de măsură. Referiri la această decizie de politică din țara vecină apar frecvent în dezbaterile actuale din România pe tema propriului său moratoriu bancar, dar se observă că, de cele mai multe ori, comentatorii au o întelegere eronată a mecanismului ce este dat ca exemplu. Articolul de față încearcă să aduca clarificări în această privință.
Când și cum a fost introdus moratoriul de plăți în Ungaria?
Moratoriul privind plata creditelor în Ungaria a intrat în vigoare în data de 19 martie 2020 în aplicarea prevederilor decretului guvernamental nr. 47/2020 emis cu o zi înainte. Un al doilea decret guvernamental (nr. 60/2020), ce a detaliat și a adus unele clarificări/completări prevederilor actului normativ anterior menționat, a fost publicat în data de 24 martie 2020.
La ce se referă moratoriul?
Moratoriul reprezintă o suspendare, în beneficiul debitorilor, a plăților de capital, dobânzi și comisioane aferente contractelor de credit/împrumut sau de leasing financiar[i] care au fost acordate pe o bază comercială (“business-like manner”) înainte de data de 19 martie 2020. Moratoriul se aplică pe durata stării de urgență din Ungaria și va dura până la data de 31 decembrie 2020, el putând fi prelungit de guvern. Moratoriul se aplică și obligațiilor secundare, accesorii sau ne-accesorii (de exemplu, garanții).
Termenul obligațiilor contractuale, cât și durata obligațiilor vor fi prelungite cu durata moratoriului de plăți. Scadența unui contract care expiră în timpul stării de urgență va fi prelungită până la 31 decembrie 2020.
Moratoriul de plăți nu afectează dreptul debitorului de a-și îndeplini obligațiile în conformitate cu termenii contractuali originari[ii]. De asemenea, părțile la un contract pot deroga de la regulile moratoriului de plăți prin întelegere mutuală. De menționat că prevederile detaliate publicate în data de 24 martie 2020 precizează că dacă un debitor decide inițial să continue plățile, pentru ca după un timp să se răzgândească, decretul privind moratoriu este în continuare aplicabil.
Cine poate beneficia de moratoriu?
De prevederile moratoriului se poate bucura orice persoană fizică și, cu excepțiile prevăzute în cele două decrete legislative, orice persoană juridică care este debitor în cadrul unui contract de credit, de împrumut și de leasing financiar încheiat pe o bază comercială. Primul decret a prevăzut că statul, autoritățile locale și o serie de entități aflate sub supravegherea băncii centrale (instituții de credit, întreprinderi financiare, instituții de asigurări, firme de investiții etc.) nu sunt considerate debitori și, drept urmare, nu intră sub incidența moratoriului. Cel de al doilea decret a adus însă o serie de corecții, incluzând în categoria debitorilor întreprinderile financiare, precum și fondurile de investiții, alături de administratorii acestora. De asemenea, actul normativ respectiv stipulează că moratoriul de plată se aplică și împrumuturilor acordate de angajator salariaților săi.
Ce se întâmplă cu dobânda și comisioanele calculate pe perioada moratoriului?
Aspectele privind tratamentul aplicat dobânzilor și comisioanelor reprezintă domeniul unde exista cele mai multe confuzii în referirile la măsura adoptată de statul vecin. În Ungaria, dobânzile și comisioanele se calculează pe perioada moratoriului. Aveam de a face cu o suspendare a plăților și nu cu o anulare a acestora, asa cum cred unele persoane. Dobânzile și comisioanele nu se capitalizează, dar, odată ce moratoriul a luat sfârșit, ele trebuiesc plătite ca o obligație separată, în rate anuale egale eșalonate în timp. La această soluție s-a ajuns în doi pași.
Primul decret a dat naștere la interpretări diferite, unii analiști ajungând la concluzia că, în absența unei alte înțelegeri între părți, dobânzile și comisioanele devin scadente imediat după 31 decembrie 2020, dată la care moratoriul este prevăzut să expire. Totuși, trebuie reținut faptul că actul normativ mai sus amintit prevede că “scadențele pentru îndeplinirea obligațiilor contractuale și durata obligațiilor vor fi prelungite cu durata moratoriului de plată”. În acest context, s-a simțit nevoia unor clarificări legislative ce au fost făcute prin cel de al doilea decret guvernamental. După cum se precizează într-un comunicat al ministerului de finanțe maghiar, noul decret, alături de detaliile tehnice, are meritul de a ajuta debitorii care au decis să beneficieze de moratoriu să nu ajungă în situația de a se confrunta cu o sarcină financiară greu de suportat în anul 2021, când plata obligațiilor va fi reluată. În acest sens, decretul respectiv specifică expres că, pe durata moratoriului, băncile nu vor avea permisiunea să încaseze dobandă compusă, ceea ce va reduce sarcina debitorilor. În plus, începând cu data de 1 ianuarie 2021, creditorii vor trebui să extindă scadența împrumuturilor în așa fel încât suma totală a fiecărei rate de capital plus cota din dobânda acumulată pe durata moratoriului să nu depășească suma ratele de plată stabilite conform contractului originar. Această ultimă prevedere implică că scadența finală a împrumuturilor va fi majorată cu o perioada de timp mai mare decât durata moratoriului de plată. Regulile pentru dobânzi se aplică și comisioanelor.
Concluzii
O primă concluzie este aceea că emiterea de reglementări sub presiunea timpului și evoluția rapidă a evenimentelor fac necesară aducerea de clarificări ulterioare sau chiar completarea/reconsiderarea soluțiilor propuse inițial (uneori chiar la interval de câteva zile). Acesta a fost situația nu numai în Ungaria, dar și în alte țări. În al doilea rând, experiența maghiară arată că nu este suficient doar ca legiuitorul dintr-o anumită țară să suspende obligațiile de plată pe durata moratoriului (pentru a ușura presiunea asupra lichidității debitorilor), ci acesta ar trebui să gasească și soluții[iii] pentru a dispersa în timp povara financiară aferentă dobânzilor și comisioanelor acumulate în perioada respectivă[iv]. În absența unei astfel de măsuri, debitorii s-ar confrunta în etapa ce va urma imediat moratoriului cu un volum de plăți pe care l-ar putea găsi de nesuportat.
[i] Moratoriul nu acoperă primele pentru asigurarea garanțiilor la credite, acestea urmând a fi plătite pe durata sa.
[ii] Informațiile disponibile la data scrierii acestui articol indică că aproximativ 100.000 de clienți ai băncilor maghiare au indicat că vor continua să-și plătească împrumuturile.
[iii] Cât de departe pot merge aceste soluții depinde și de situația economică și financiară a fiecărei țări în parte.
[iv] Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 37/2020 are în vedere un astfel de mecanism în ceea ce privește creditele ipotecare contractate de persoanele fizice. În cazul acestor credite, dobânda acumulată în perioada de suspendare va fi platită de debitor în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.
Articol preluat de pe opiniibnr.ro
COMMENTS