În prezent, există tentația de a aprecia rata de mortalitate a pandemiei cu virusul Sars-Cov-2, care produce boala denumită COVID-19, prin raportarea numărului de decese la numărul de cazuri confirmate.„Numărul rezultat nu reprezintă rata corectă și poate diferi substanțial de realitate… o estimare precisă nu este posibilă în prezent” atrăgea atenția încă din luna februarie un studiu publicat în Swiss Med Weekly de Battegay Manue și alții.
Pe scurt, explicația este că numărul de decese la zi trebuie corelat cu un număr de infectări din trecut. Corect științific, rata brută de mortalitate CFR (crude fatality rate în lb. engleză) este dată de raportul dintre decesele din ziua X și numărul de cazuri din ziua X-T, unde T este perioada medie între confirmarea cazului și deces.
Evident, determinarea T este dificilă, trebuie să se cumuleze suficiente date iar rezultatul diferă de la o populație la alta în funcție de caracteristicile specifice. Pe de altă parte, în lipsa unei testări pe scară largă (ce nu poate fi întreprinsă în cea mai mare parte a țărilor) nu știm nici numărul real de cazuri, după cum atrăgea atenția Organizația Mondială a Sănătății.
O abordare conservatoare dar absolut logică (care va fi utilă la finalul actualei epidemii de pentru comparabilitatea corectă cu alte pandemii din trecut) ar fi cea dintr-un studiu publicat în American Journal of Epidemiology. În care numărul deceselor se raportează la suma dintre persoanele recuperate și cele care nu au supraviețuit infectării, pe principiul simplu că nu există decât două alternative la contractarea unui agent patogen. Desigur, această formulă nu poate fi nici ea folosită în prezent, deoarece sunt multe persoane infectate cu probabilitate mare de recuperare.
Fără a avea motive de îngrijorare nejustificată dar și fără a trata ușor amenințarea la nivel invidual (care poate afecta membrii familiei și alte persoane apropiate), să luăm, strict cu titlul de exemplu, datele disponibile pe 27 martie pentru România (ora 11). La 1.029 de cazuri confirmate, figurau 24 de decese, adică o rată aparentă de mortalitate de 2,3%.
Dacă, însă, raportarea se face, pentru un T=7 zile la cele 308 cazuri confirmate din data de 20 martie (când nu aveam încă nici un deces), rezultă o rată de aproape 8% iar dacă ne-am duce spre estimarea maximă vehiculată pentru T pe plan internațional, de 12 zile, atunci ne-am raporta la cele doar 139 de cazuri confirmate din 15 martie și am ajunge la o rată de peste 17%.
Reamintim că, de fapt, primul deces a fost raportat pe 22 martie, pentru un caz confirmat pe data de 18 martie ( respectiv un T, strict pe acest caz, de 4 zile). Paradoxal, pe cifrele cunoscute, tocmai testarea mai restrânsă și confirmarea întârziată ( în unele cazuri chiar și când nu mai folosea la nimic) ne face să fim mai optimiști față de alte țări, cu resurse mai ample.
În context, deși se pare că vom avea un decalaj T mai redus decât în statele occidentale care se confruntă cu cele mai mari probleme, Italia și Spania, totuși ar trebui să reținem că nu putem face comparații relevante pentru viitor, dacă ne uităm liniar și simultan la numărul de cazuri și numărul de decese de la un moment dat.
În această situație de urgență, apărută ca o necesitate obiectivă și doar ulterior declarată legal, ar trebui să ne preocupe la maxim să nu mai apară noi cazuri, mai ales că localizarea latină a problemelor (vezi în plus comparația relevantă între situația din Franța și cea din Germania, aveți cifrele pe Internet) indică o anumită favorizare socio-culturală a îmbolnăvirilor.
Triplarea numărului de persoane depistate infectate în decurs de o săptămână (20 -27 martie) nu înseamnă decât prima tranșă a unei progresii geometrice, respectiv dublarea numărului de noi infectări, pe o creștere de la zero la 24 de decese. Dacă, matematic, 2 la puterea a patra fac 32 iar 2 la puterea zece (săptămâni) fac 1.024 vedeți cam pe unde se poate ajunge în jur de 1 mai sau de 1 iunie, dacă nu oprim ACUM această evoluție exponențială, prin restricții de deplasare aplicate întocmai și prin reguli foarte stricte de igienă.
COMMENTS