Coralia Popescu
Progresele evidente înregistrate de România în ultima perioadă în domeniul plăților electronice (un mai mare număr de carduri active, noi metode digitale de plată, avansul înregistrat de segmentul e-commerce în ultimii doi ani, respectiv creșteri ale tranzacțiilor cross-border ș.a.), dar și limitările existente – dependența mare de numerar (cash-ul din economia națională a ajuns în 2022 la un maxim istoric), nivelul încă scăzut al educației financiare a românilor – sunt comentate pe larg pentru cititorii revistei de Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard pentru țara noastră. În opinia sa, e nevoie de investiții pentru extinderea rețelei de acceptare la nivel național, de continuarea digitalizării populației și a comercianților, a creșterii nivelului de educație financiară a acestora, dar și de extinderea metodelor de plată digitale mai inovatoare.
Cum apreciați evoluția tranzacțiilor cu cardul bancar și nebancar în România în primul semestru din 2022, perioadă atipică, marcată de volatilitate inclusiv vizavi de consum, de lipsă de predictibilitate pe toate planurile? Ce se poate remarca din acest punct de vedere comparativ cu semestrul întâi din 2021?
Contextul socio-economic actual este caracterizat, în continuare, de provocările trasate de criza SARS-COV-2 și de conflictul armat din Ucraina, pe fondul căruia observăm un lanț de scumpiri și creșterea inflației. Acești factori influențează comportamentul și atitudinile consumatorilor, fie că vorbim de bunuri, servicii sau metode de plată. Continuăm să asistăm la diversificarea opțiunilor de plată și la avansul plăților electronice, trendul de creștere revenind la cel din perioada de dinaintea pandemiei.
Anul trecut, piața de carduri, incluzând tichetele de masă, a avut o creștere de peste 1 milion de carduri, creștere la care tichetele de masă au contribuit cu peste 30%. Dacă vorbim de unități, conform datelor BNR, numărul total de carduri emise în România era, la finalul anului 2021, de aproape 19,6 milioane de unități (19.598.274), din care aprox. 80% erau active (78,87% – 15.457.481 de carduri). Un card activ a facut în medie o tranzacție la 3 zile. Valoarea medie a cheltuielilor realizate a fost de 2.200 lei pe lună (POS și ATM), în timp ce valoarea medie a cheltuielilor realizate cu un card la comercianți din România a fost de aproximativ 900 lei/lună. Peste 80% din totalul tranzacțiilor cu cardul s-a întamplat la POS (fizic și online). De-a lungul anului trecut, am văzut, de asemenea, o creștere în utilizarea ATM-urilor pentru depuneri de numerar. Revenind la anul acesta și la contextul actual, am putut observa creșteri pentru tranzacțiile cross-border, confirmând faptul că avansul pe care l-a cunoscut segmentul e-commerce în ultimii doi ani se consolidează.
Care credeți că sunt plusurile și minusurile pieței cardurilor din România și urgențele acesteia pentru viitor, comparativ cu situația actuală din țările dezvoltate?
În primul rând, este important să ne uităm la nivelul actual de incluziune financiară. Doar 60% din populația României este bancarizată, iar cea mai mare parte se regăseste în mediul urban. Acest procent înseamnă aproximativ
1,5 carduri per adult, sub media europeană, situată la 2 carduri per adult. În condițiile în care, conform datelor noastre, doar 50% dintre români își primesc veniturile integral digital, pe card, iar o mare parte din aceste venituri sunt retrase la ATM, confirmând dependența mare de numerar, cum aducem mai mulți oameni în economia digitală, cum creștem rata de utilizare pentru metodele de plată electronice? Răspunsul stă într-o serie de acțiuni agregate, care implică atât măsuri fiscale, cât și investiția continuă în campanii pentru creșterea nivelului de educație financiară.
Un al doilea aspect este infrastructura, unde avem o bază solidă, însă, care poate fi mult îmbunătățită. În 2021, de exemplu, rata de peneterare a cardurilor contactless a fost de peste 90%, în timp ce rata de penetrare pentru POS-urile contactless a fost de 99%, iar toți principalii jucători locali permit utilizatorilor plățile online folosind detaliile cardului salvat. Cu toate acestea, metodele de plată digitale mai inovatoare sunt încă în faze incipiente pe piața plăților din România. De exemplu, doar câteva bănci românești oferă plăți instant, iar infrastructura de plată cu dispozitive wearables mai are mult loc de dezvoltare.
În viitor, tehnologiile contactless și online vor continua să se extindă pe piața locală, în timp ce soluțiile mai inovatoare vor fi activate pe scară mai largă de către jucătorii locali, folosindu-se de infrastructura existentă la momentul respectiv.
Pentru a avea o imagine de ansamblu a pieței locale a cardurilor din anul trecut, care au fost rezultatele studiului pentru 2021comandat de Mastercard?
Pandemia a influențat considerabil stilul de viață și atitudinile consumatorilor români, fiind un catalizator pentru dezvoltarea digitalizării, creșterea inovației și adoptarea metodelor de plată electronice. Pentru a înțelege dinamica acestor schimbări și a surprinde maturitatea ecosistemului de plăți din România, Mastercard a dezvoltat o metodologie de măsurare numită Indicele Plăților Digitale. Urmărind trei indicatori – Infrastructură, Cunoștințe, Utilizare, notate pe o scară de la 1 la 100, indicele oferă o dimensiune de ansamblu asupra digitalizării plăților în România. În 2021, Indicele Plăților Digitale din România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte. Acest rezultat este calculat ca medie a punctajelor individuale obținute pentru fiecare pilon: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare. Ce înseamnă acest lucru? Putem vedea practic nivelul de dezvoltare pentru fiecare pilon și de aici să ne trasăm direcțiile de acțiune. Consider că acest raport este un atu foarte valoros pentru o serie de audiențe, de la jucători din industrie la companii, instituții și administrație, în stabilirea obiectivelor și agendei acestora.
În opinia Mastercard România, care este semnificația unor evenimente din prima parte a acestui an, precum lansarea Google Pay de către Credit Europe Bank, a aplicației ING SoftPOS, extinderea modalităților de plată pentru transportul în comun sau a cardului Fermier, primul card de credit destinat agricultorilor din România?
Toate aceste premiere contribuie la creșterea economiei digitale, a nivelului de incluziune financiară, la diversificarea opțiunilor de plată și la avansul plăților electronice. Consumatorii au îmbrățișat avantajele pe care tehnologia le poate oferi în viața de zi cu zi, iar în contextul ultimilor doi ani, tot mai mulți s-au orientat către plățile electronice. Prin soluții ca Google Pay (pentru consumatori) sau mPOS (pentru comercianți), telefonul mobil s-a transformat, practic,
într-un dispozitiv one-stop pentru mulți dintre noi. Cu toate acestea, există mult spațiu de creștere la nivel local pentru plățile cu telefonul sau cu ceasuri inteligente, metoda mea de plată preferată.
Aceeași flexibilitate și varietate a metodelor de plată o regăsim și pentru transportul în comun, segment unde suntem activi atât la nivel de București, unde ne-am implicat în introducerea plății contactless la metrou, în transportul de suprafață și pe ruta feroviară Gara de Nord – Otopeni, cât și la nivel național, în 24 de orașe din țară. Aceste soluții sprijină operatorii de transport public pentru a reduce semnificativ costurile operaționale de manipulare a numerarului, în timp ce pentru administrația publică a orașelor reprezintă un nou instrument pentru a stimula utilizarea transportului public, ceea ce facilitează fluidizarea traficului rutier și reducerea gradului de poluare.
Suntem mereu atenți la feedback-ul clienților noștri, la nevoile identificate în piață și căutăm întotdeauna să atingem noi categorii de consumatori, pe care să îi aducem în economia digitală. O astfel de categorie sunt agricultorii, pentru care am lansat la începutul anului cardul FERMIER, primul card de credit business creat special pentru fermierii din România, în colaborare cu Agricover IFN, DiPocket UAB și Nexi-SIA. Prin intermediul acestui card, posesorii își pot administra simplu și eficient capitalul de lucru accesat pentru acoperirea nevoilor din fermă, beneficiind de o serie de avantaje.
Cum au fost primite până acum de către beneficiari titlurile de valoare care implementează soluția Ethoca Consumer Clarity, lansată în 2022 și dezvoltată de Mastercard?
În luna februarie a anului trecut, am lansat soluția Ethoca Consumer Clarity™, o soluție de banking digital, ce oferă detalii suplimentare despre tranzacții, precum numele comerciantului, logo-ul acestuia și locul în care a avut loc achiziția. Comercianții trebuie doar să completeze formularul disponibil pe site-ul www.ethoca.com și să își încarce logo-ul pentru a fi afișat pe canalele digitale ale băncii, fără niciun fel de costuri. La nivel de beneficii, pentru comercianți această soluție oferă un nivel mai mare de vizibilitate și contribuie la scăderea solicitărilor privind rambursările, în timp ce consumatorii pot identifica cu ușurință tranzacțiile din istoricul lor de plată, beneficiind de o experiență de utilizare îmbunătățită.
Exact un an mai târziu, am marcat o premieră locală. Up România a devenit primul emitent din industria tichetelor de valoare electronice care a implementat soluția Ethoca Consumer Clarity™ prin intermediul aplicației Up Mobil. Clienții au astfel acces la informații suplimentare despre tranzacțiile realizate și detalii privind comercianții unde realizează achiziții utilizând cardurile Up România.
Dată fiind poziția pe care o dețineți, cum explicați prezența încă consistentă a numerarului în tranzacțiile de plată din România la ora actuală?
Deși metodele de plată electronice au devenit mai răspândite în ultimii ani, numerarul joacă încă un rol foarte important în economie, fiind perceput ca fiind cea mai sigură și mai convenabilă formă de plată. Totodată, cash-ul din economie a ajuns la sfârșitul primului trimestru din 2022 la aproape 100 mld. lei, un nou maxim istoric, după o creştere cu 9,2% faţă de nivelul din martie 2021, potrivit datelor BNR. Sunt o serie de factori care au stimulat creşterea numerarului în circulaţie de-a lungul anilor, precum perioadele de criză, sporirea consumului, nivelul scăzut de educaţie financiară, veniturile reduse. Iar o consecință directă a acestei situații este creșterea economiei subterane, segment unde România ocupă primele poziții la nivelul UE. Care este soluția? Plăţile electronice, care au un aport ridicat la creşterea gradului de incluziune financiară şi contribuie la albirea economiei.
Programele guvernamentele sociale se adresează și acestor indicatori: creșterea gradului de educație și incluziune financiară a beneficiarilor, dar și a rețelei de comercianți unde sunt folosite. Noțiunea de carduri preplătite pentru beneficii sociale în România a fost introdusă de Mastercard încă din 2016. Avem ca exemplu programul „Mese Calde”, desfășurat în perioada septembrie 2020 – iunie 2021, care este considerat de Comisia Europeană un „best practice”. 300.000 de români cu venituri modeste, cu vârsta de peste 75 de ani, precum și persoane fără adăpost, au beneficiat de tichete pe suport electronic pentru achiziționarea de mese calde. Impactul acestui program a fost semnificativ: peste 2.000 de POS-uri instalate în mediul rural în doar câteva luni, beneficiarii, persoanele în vârstă, au învățat să utilizeze un card pentru prima dată cu ajutorul celor din comunitățile lor, iar pentru micii comercianți a fost o formă de a atrage noi venituri prin sumele alocate în acest program.
Cel mai recent program social derulat exclusiv sub marca Mastercard, „Sprijin pentru România”, înseamnă 2,5 milioane de carduri care ajung în mâinile tot atâtor români aflați în situații de privare materială sau risc de sărăcie extremă. Pe lângă sprijinul financiar direct, programul are beneficii și pentru comercianți: cardurile pot fi folosite în peste 25.000 de magazine și restaurante din România, iar aproximativ 1.500 de magazine de proximitate, incluse în rețeaua emitenților de carduri sociale, au decis să își instaleze dispozitive POS, contribuind astfel la creșterea gradului de incluziune financiară și dezvoltarea infrastructurii specifice.
Ce părere aveți vizavi de nivelul actual al comisioanelor percepute de bănci și IFN-uri la tranzacțiile cu cardul de debit și dar mai ales de credit? Ce perspective se întrevăd din acest punct de vedere pe viitor?
Stabilirea comisioanelor pentru tranzacțiile cu cardul ia în calcul compania care oferă soluții de plată, categoria din care face parte comerciantul și tipul de card. În spațiul UE, comisioanele interbancare sunt plafonate atât pentru cardurile de debit, cât și pentru cardurile de credit la 0,2%, respectiv 0,3%. Acest lucru asigură transparența comisioanelor în rândul comercianților și competitivitatea la nivelul pieței, oferindu-le clienților opțiuni mai multe și mai bune între diferitele tipuri de carduri de plată și prestatorii de servicii. Prin urmare, comercianții europeni beneficiază de unele dintre cele mai mici costuri de acceptare a cardurilor din lume.
Dacă ne referim la prioritățile Mastercard în 2022 pentru creșterea securității tranzacțiilor cu cardul inclusiv în România, ce ne puteți spune?
Odată cu creșterea nivelului de digitalizare, o provocare cu care ne confruntăm este reprezentată de amenințările cibernetice, care sporesc în complexitate. De altfel, confidențialitatea și securitatea datelor se numără și în top trei preocupări ale consumatorilor, după sănătate, siguranță și confort, potrivit unui studiu realizat anul trecut de Mastercard în parteneriat cu Harvard Business Review.
Aici intervenim noi, companiile de tehnologie, cu servicii și produse care oferă încredere utilizatorilor. Încrederea este o valoare esențială pentru Mastercard. Inovăm și investim în mod constant în securizarea ecosistemului nostru digital pentru a proteja consumatori, companii și instituții la nivel global.
De exemplu, Mastercard Identity Check utilizează cele mai înalte standarde de autentificare ale EMV® 3-D Secure pentru a realiza mai multe tranzacții fără întreruperi. Soluția vine ca răspuns la Directiva Europeană PSD2, care a intrat în vigoare anul trecut. O metodă de autentificare care câștigă teren, fiind sigură, simplă și prietenoasă din punct de vedere utilizare, este biometria. Aceasta metodă respectă normele prevăzute de Directiva Europeană PSD2 pentru cumpărăturile online, autentificarea este rapidă şi poate fi încheiată în câteva secunde prin utilizarea unui cititor de amprentă, a camerei unui telefon mobil sau a unui alt device smart.
Un alt produs pus la dispoziție de noi este Mastercard Digital Enablement Service, pe scurt MDES, soluția de tokenizare pentru salvarea datelor cardurilor Mastercard. Acest serviciu folosește un token combinat cu o criptogramă specifică fiecărei tranzacții pentru a securiza tranzacțiile cu carduri înregistrate pe site-uri online, în orice situație de cumpărare și folosind orice dispozitiv. Practic soluția digitalizează datele de pe cardul fizic, dar comercianții nu au acces la informații despre cardul clienților, ci la token-uri generate pentru acel comerciant și canalul respectiv. Utilizatorii beneficiază de o experiență de achiziție îmbunătățită, ușoară și sigură, în timp ce pentru comercianți acest serviciu reduce la minimum tranzacțiile frauduloase și costurile relative, îmbunătățind în același timp ratele de aprobare a tranzacțiilor.
Totodată, Mastercard are în portofoliu o serie de produse care ajută companiile și guvernele să-și îmbunătățească rezistența operațională în domeniul securității cibernetice, precum My Cyber Risk, programul care detectează și monitorizează amenințările cibernetice, Cyber Quant, programul care identifică breșele de securitate care trebuie adresate, și Cyber Front, platformă ce simulează și evaluează atacurile cibernetice. Mai mult, în 2020, am lansat Cyber Resilience Center în Waterloo, Belgia, un hub central la nivel european, prin care Mastercard stimulează colaborarea între autoritățile de reglementare și companii din mediul privat și sectorul public, iar în decembrie 2021 am semnat un parteneriat cu Europol pentru combaterea criminalității cibernetice la nivel european.Vom continua, așadar, să investim în analiza riscurilor, monitorizarea securității și în prevenirea fraudei.
Care sunt proiectele prioritare ale Mastercard pentru piața din România în a doua parte a anului 2022?
Ne vom concentra acțiunile pe proiecte din zona ESG, care urmăresc creșterea nivelului de educație financiară, pe comunicarea raportului Indicele Plăților Digitale, primul raport realizat de Mastercard care analizează industria plăților electronice din România pe trei indicatori – Infrastructură, Cunoștințe și Utilizare, dar și pe campanii de brand. Plănuim să continuăm platforma noastră de acțiuni în domeniul sportului, pe care am lansat-o în această primăvară, ce constă în parteneriate cu sportivi talentați din fotbal, tenis și baschet, parteneriate cu evenimente de renume și campanii dedicate clienților Mastercard.
Unde se plasează în prezent România, ca nivel al pieței cardurilor, față de alte țări din zonă unde Mastercard operează?
Pentru a putea stabili nivelul pieței cardurilor dintr-o anumită țară trebuie să ne uităm la câțiva indicatori: infrastructură, cunoștințe, și aici vorbim de nivelul de educație financiară al cetățenilor și, nu în ultimul rând, utilizare, respectiv obiceiul consumatorilor de a folosi instrumente de plată electronice. Acești trei indicatori i-am avut în vedere în raportul Indicele Plăților Digitale, despre care am vorbit anterior. Actuala ediție a raportului, care analizează date pentru anul 2021, a fost realizată în șapte piețe unde suntem prezenți, respectiv Ungaria, Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, România și Serbia, astfel că oferă o imagine de ansamblu și o comparație sintetică a performanțelor fiecărei țări.
Valorile globale ale punctajelor indicelui IPD 2021 variază de la 45 la 61 de puncte pe o scară de la 1 la 100, cu o medie de 56 de puncte între cele șapte țări. Cu 54 de puncte, România se află după Croația (61 de puncte), Austria (60 de puncte), Grecia (60 de puncte), Ungaria (58 de puncte), dar înainte de Bulgaria (53 de puncte) și Serbia (45 de puncte). Variația scorurilor indicelui este determinată, în primul rând, de scorurile de Infrastructură, sub-indicele în care țările au obținut cel mai mare punctaj, ceea ce implică faptul că majoritatea au o bază solidă pentru plățile digitale. Sub-indicii de Cunoștințe și Utilizare au obținut punctaje mai mici, ceea ce sugerează că este nevoie de timp pentru ca soluțiile de plată să fie adoptate în rândul consumatorilor după ce au fost introduse pe o anumită piață.
Drept concluzie, la nivel de infrastructură, e nevoie în continuare de investiții pentru extinderea rețelei de acceptare, proces care se va desfășura odată cu creșterea populației bancarizate, continuarea digitalizării populației și a comercianților, eforturile de reglementare și intrarea pe piață a noilor tehnologii de plată. Principala direcție de acțiune este creșterea nivelului de educație financiară, unde ne confruntăm cu o lipsă de înțelegere a caracteristicilor tehnice ale plăților electronice, ceea ce limitează utilizarea acestor soluții. Iar odată ce câștigăm teren aici, efectul imediat următor va fi creșterea ratei de adopție a plăților electronice.
COMMENTS