Comisia Europeană a publicat în 24 aprilie un Ghid pentru întoarcerea la locul de muncă în siguranță, având în vedere schimbările profunde intervenite în privința mediului de lucru ca urmare a pandemiei de COVID-19. Ghidul realizat de Agenția Europeană pentru securitate și sănătate în muncă ( EU-OSHA) include o listă de resurse de la diverși furnizori care vizează diferite industrii, precum și o serie de recomandări cu privire la modul în care angajatorii pot acționa pentru a crea condiții pentru desfășurarea activității în condiții de siguranță sanitară într-un mediu de lucru schimbat semnificativ.
Vă prezentăm în cele ce urmează o sinteză a liniilor directoare publicate de Comisia europeană cu privire la evaluarea riscurilor și luarea de măsuri adecvate de către angajatori și angajați, planificarea acțiunilor viitoare și informarea.
- Evaluarea riscurilor și măsuri adecvate
Angajatorii sunt încurajați să revizuiască evaluzarea riscurilor atunci când există o modificare a procesului de muncă și să elaboreze un plan de acțiune, cu sprijinul responsabililor prevenirea și sănătatea și securitatea în muncă. În elaborarea acestuia se va ține cont de informațiile actualizate comunicate de autoritățile publice despre prevalența COVID-19 în zona vizată.
Comisia europeană oferă câteva exemple de aspecte ce trebuie avute în vedere la elaborarea unui astfel de plan de acțiune.
- Reducerea la minimum a expunerii la COVID-19 la locul de muncă
Într-o primă fază, se vor avea în vedere implementarea unor măsuri de control pentru a elimina riscul de contaminare și, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a minimiza expunerea lucrătorilor. Astfel de măsuri ar putea consta în:
- Desfășurarea cu prioritate doar a lucrărilor esențiale și amânarea acelor lucrări care comportă un grad ridicat de risc; a se avea în vedere ca la locul de muncă să se afle doar lucrătorii esențiali. De preferat să fie furnizate servicii la distanță (prin telefon sau video), în locul unei prezențe fizice.
- Luarea de măsuri de reducere a contactului fizic între lucrători (de exemplu în timpul întâlnirilor sau în pauze).
- Eliminarea sau limitarea interacțiunilor fizice ale lucrătorilor cu și între clienți.
- Organizarea preluării corespondenței în afara spațiilor firmei.
- Instalrea de bariere impermeabile între salariați, în cazul în care distanțarea la doi metri a acestora nu este posibilă. Dacă nu se poate utiliza o barieră atunci ar trebui creat un spațiu suplimentar între lucrători.
- Dacă contactul strâns este inevitabil, acesta trebuie să fie redus la mai puțin de 15 minute. Aranjarea pauzelor de masă, pentru a reduce numărul persoanelor care împart o cantină, o cameră de personal sau o bucătărie. Organizarea de ture pentru a ține cont de sarcinile de curățare și igenizare.
- Furnizarea de dezinfectant, apă și săpun pentru igenizarea mâinilor, lucrătorii vor fi sfătuiți să se spele pe mâini frecvent. Asigurarea curățeniei și aerisirea corectă a locurilor de muncă.
- Facilitarea utilizării de către lucrători a trasportului individual, mai degrabă decât a mijloacelor de transport în comun și încurajarea lucrătorilor să meargă pe jos la muncă, dacă este posibil.
- Elaborarea de politici privind concediul flexibil și munca la distanță, pentru a limita prezența fizică a lucrătorilor la locul de muncă.
- Reluarea activității după o perioada de închidere
La elaborarea Planului pentru reluarea lucrului trebuie să se țină cont de următoarele aspecte:
- Actualizarea permanentă a evaluării riscurilor și măsurilor de siguranță și sănătate în muncă;
- Adaptarea locului de muncă și organizarea muncii pentru a reduce transmisia de Covid-19; A se avea în cionsiderare reluarea lucrărilor în etape.
- Acordarea unei atenții speciale lucrătorilor care prezintă un risc ridicat (persoane care suferă de afecțiuni cronice, gravide etc.).
- Măsuri de adaptare a activității la condiții de prezență redusă a lucrătorilor
Este foarte important ca angajatorii să țină cont de preocupările lucrătorilor legate de riscul unei contaminari. În acest scop, trebuie avut în vedere, după caz, o adaptare a activității în condițiile unei prezențe reduse a lucrătorilor. Pot fi avute în vedere mai multe soluții: schimbarea rolurilor și responsabilităților între lucrători și instruire și sprijin suplimentar a lucrătorilor pentru ca aceștia să poată îndeplini cât mai bine sarcina primită, muncitori încrucișați pentru a îndeplini funcții sensibile, astfel încât locul de muncă să funcționeze chiar dacă lucrătorii-cheie sunt absenți.
- Gestionarea lucrătorilor care muncesc de acasă
- Implicarea lucrătorilor
Ghidul recomandă consultarea salariaților / responsabililor cu atribuții în domeniul sănătății și securității în muncă cu privire la schimbările preconizate și la măsurile temporare legate de modul în care procesele temporare vor funcționa în practică. Aceste informatii trebuie transmise atât lucrătorilor agenților și subcontractanților, cât și angajaților direcți.
- Grija față de lucrătorii care au fost bolnavi
Este necesară o consultare frecventă a medicilor de medicina muncii și a surselor medicale cele mai autorizate care pot face recomandări cu privire la modul în care pot fi protejați lucrătorii care au fost bolnavi.
- planificarea și invatarea pentru viitor
Este foarte importantă să se elaboreze sau să se actualizeze planuri de urgență pentru criză pentru eventualele evenimente viitoare de oprire sau repornire ulterioară a activității. Societățile care au folosit telemunca / munca la distanță pentru prima oară pot lua în considerare adoptarea acestia ca o practică modernă de lucru pe termen lung.
- O permanentă bună informare
Este important ca informațiile să fie preluate doar din surse sigure și verificate. Sursele oficiale de informare cu referire la COVID-19 sunt: OMS, Centrul european de prevenire și control al bolilor, Comisia Europeană, Agenția europeană pentru securitate și sănătate în muncă, autoritățile locale, în special Ministerele sănătății și al muncii.
Articol realizat de Cabinetul de avocat GRUIA DUFAUT
COMMENTS