Datoriile companiilor românești către bugetul de stat au crescut de 5,6 ori în ultimul an, de la 13 la 84 de miliarde de lei, iar întârzierea la plată a facturilor a falimentat peste 1.500 de firme, potrivit unui comunicat semnat de Creditinfo România, companie specializată să ajute mediul de business cu informaţii despre credite. Datele emise mass-media se regăsesc într-un raport realizat de Creditinfo despre mediul de business din România.
Cel mai afectat domeniu a fost cel al construcțiilor, unde există facturi neîncasate de peste un an și jumătate, se mai arată în comunicatul companiei. Acesta mai precizează că întârzierile la plată se propagă în sistem, aşa încât există companii cu întârzieri şi de peste opt ani.
84. 000 de companii au avut datorii noi, de 63 de miliarde de lei, din decembrie 2015 până acum, potrivit aceleiaşi surse. Dintre acestea, 30% sunt inactive, iar valoarea în lei a datoriilor în iunie 2016 a fost de 43 de miliarde, conform Creditinfo România.
Raportul relevă şi faptul că numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea (prin dizolvare, insolvență sau suspendare) este însă, în scădere comparativ cu anii precedenți. Potrivit datelor puse la dispoziție de Creditinfo România, cele mai multe companii care și-au întrerupt activitatea în 2016 sunt înregistrate în regiunea București-Ilfov (19,69%), urmată de regiunile Nord-vest (13,59%) și Centru (11.49%). Cifre se raportează la regiunile cu cel mai mare număr de companii. La nivelul țării, cea mai riscantă regiune este Sud-Vest, cu 3.502 companii inactive, potrivit aceleiaşi surse.
Cele mai multe companii falimentare au ca obiect de activitate comerțul (26,9%), construcțiile și afacerile imobiliare (9.19%), respectiv afacerile de producție (6,30%).
Bucureștiul este pe primul loc în privința numărului de companii inactive, având și cel mai mare număr de companii înregistrate la Registrul Comerțului, urmat de județele Brașov și Bihor, mai anunţă Creditinfo România.
Cea mai importantă cauză a intrării în stare de inactivitate o reprezintă incapacitatea de plată, situație întâlnită pentru 76,6% dintre companiile analizate. Toate acestea au înregistrat pierderi nete.
„Media circuitului de bani cash a fost de 577 de zile în cazul companiilor declarate falimentare în 2016. Dacă acest lucru s-ar produce în sistemul bancar, debitorii ar fi executaţi imediat. Paradoxal, business-ul din România acceptă întârzierile cu un fel de resemnare. Companiile simt din ce în ce mai mult nevoia de a avea la dispoziție un instrument de încredere pentru a verifica comportamentul de plată al viitorilor parteneri sau clienţi, respectiv un raport de credit”, afirmă Aurimas Kacinskas, managing director Creditinfo România.
“În realitate, piata construcţiilor din România traversează momente foarte grele. Polarizarea extremă generată de lipsa de finanţare cronică a acestei pieţe a făcut ca 5 % din firmele de construcţii (în special straine) să aibă peste 50 % din lucrările din piaţă. Lucrarile sunt câştigate la preţuri foarte mici (în pierdere sau maxim break even estimat ) urmând ca profitul efectiv să se obţină din neplata sau plata parţială a subcontractanţilor care nu au forţa să meargă direct in licitaţii. Aici este marea tragediei a pieţei construcţiilor : presiunea sistematică pe subcontractanţi pâna la închiderea lor (…)”, a declarat Alexandru Chelu, Executive Manager Duna Steel Company.
Creditinfo România este o companie specializată în colectarea și furnizarea informațiilor de afaceri din surse deschise și proprii. Cu ocazia „Credit Information Day”, compania a trimis peste 100.000 de emailuri cu rapoarte proprii către firme active din România. A fost prima inițiativă socială de acest gen de la noi țară, care a avut loc concomitent cu alte piețe la nivel global.
„Am vrut să transmitem un mesaj de transparență și îndemn către antreprenori și manageri, de a-și verifica imaginea din surse externe și de a folosi un astfel de instrument pentru o mai bună înțelegere a viitorilor clienți și posibilitatea de a prezice comportamentul lor de plată”, a mai afirmat Aurimas Kacinskas, managing director al comnpaniei.
Aceste rapoarte conțin informații despre: identificare și înregistrare, date fiscale, acționari/asociați și administratori, date financiare, comportament de plată, informații juridice şi analiza riscului de creditare.
COMMENTS