Creditul de consum IFN – bilanț pozitiv, viitor imprevizibil

Nu există o statistică oficială privind creditul de consum acordat populației din România în 2018 de instituțile financiare nebancare locale, așa cum nu avem informații de gen nici pentru anii anteriori. În continuare, BNR prezintă evoluția creditului de consum pentru populație la general, la nivel de bănci și IFN-uri, deși există diferențe sensibile între cele două oferte și clienții vizați de acestea.

Pentru 2018, singura declarație pe această temă aparține președintelui industriei de credit de consum al Asociației Societăților Financiare – ALB România, Borislav Guenov. Acesta preciza în cadrul conferinței naționale a asociației din noiembrie 2018 că IFN-urile membre ALB ce au ca obiect de activitate acordarea de credite de consum dispun de un portofoliu de circa 1,7 milioane de clienți și au acordat în 2018 credite de consum în valoare de peste 5 miliarde lei. “2018 a fost un an cu creștere, un an foarte bun”, sublinia acesta. Nu știm despre ce creștere este vorba, iar infor­mațiile din sursă ALB sunt relative. Într-un comunicat de presă al asociației din martie 2018 privind posibile efecte negative ale plafonării dobânzilor la creditele de consum și ipotecare, se anunța că IFN-urile membre ale asociației aveau atunci tot 1,7 milioane de clienți activi, iar creditele de consum noi acordate în 2017 au totalizat 5,2 miliarde lei. Ar fi cazul să existe mai multă rigoare în astfel de afirmații, cu atât mai mult cu cât, în același comunicat, se spune că ALB este principala asociație profesională care reprezintă industria de credit de consum, membrii acesteia acordând aproximativ 90% din totalul cre­ditării nebancare din România. Membrii asociației cu activitate în domeniul creditului de consum IFN sunt în continuare BRD Finance, BT Direct, Garanti Credite de Con­sum, Provident Financial România, UniCredit Consumer Financing, TBI Credit. Reamintim că Cetelem, până acum un an liderul acestei piețe, încă membră ALB, a devenit bancă din luna martie 2018, ca urmare a procesului de fuziune transfrontalieră dintre Cetelem IFN SA și banca-mamă franceză BNP Paribas Personal Finance. O altă schimbare în domeniu privește fuziunea BT Direct și ERB Retail Services, proces început în aprilie 2018, integrare în curs, prevăzută a fi finalizată la mijlocul acestui an. Integrarea are loc pe mai multe planuri – juridic, produse și servicii, precum și resurse umane – una dintre priori­tățile anunțate până acum fiind unificarea echipelor de vânzări ale celor două IFN-uri. În vreme ce BT Direct nu a acordat credite pe card, ERB Retail Services avea la achiziție un portofoliu de 250.000 de carduri de credit EuroLine, utilizate în 1.200 de magazine partenere.

Tot în 2018, e de semnalat intrarea pe piață a companiei Credex, instituție financiară nebancară cu capital 100% românesc, înscrisă în Registrul Special al BNR și axată pe acor­darea de credite de consum către persoane fizice.

O altă noutate, din februarie 2019, de astă dată la nivel de management, privește numirea unui nou director general la BRD Finance, în persoana lui Marc Rey, odată cu încheierea mandatului lui Eric Dhoste. Marc Rey a deținut anterior în cadrul companiei funcția de director general adjunct, fiind responsabil cu dez­voltarea comercială și a noilor canale de distribuție, precum și de îmbunătățirea eficienței proceselor. Anterior, a ocupat diferite funcții la nivel internațional, în cadrul Grupului Société Générale, în zona de credite de consum.

Un segment de mici dimensiuni, dar în creștere, din structura pieței creditului de consum IFN, este reprezentat de companii cu ofertă exclusiv online. Nici despre acestea nu există informații generale actuale. Patronatul Creditului IFN (PCFIN), cu 12 astfel de mem­bri (între care membrii fondatori Ferratum, Extra Finance, Telecredit, Viva Credit și Zaplo) are pe site-ul său doar date raportate la 2016. La o piață a creditului de consum IFN locală de 1,9 mld. lei – credite noi acordate în 2016 de IFN-urile înscrise atunci în Registrul Special și cel General al BNR – creditul online reprezenta cu puțin peste 5% (98 mil. lei), conform PCFIN.

„Cel mai important aspect este ca implementarea noilor inițiative legislative care ne privesc să se facă progresiv pentru a nu perturba piața și a nu conduce la deschiderea porților către jucătorii nereglementați. Referitor la limitarea nivelului dobânzilor, scenarii privind impactul acestei legi au fost realizate la nivelul companiei noastre însă nu putem avea o imagine finală până la pronunțarea hotărârii Curții Constituționale. În ceea ce privește eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit, această inițiativă va conduce în mod direct la creșterea cheltuielilor de judecată, la prelungirea duratei medii de recuperare a datoriilor pe cale judiciară și la încărcarea operațională a sistemului judiciar”.

Marc Rey, Director General, BRD Finance

 

Specificitate

Pentru început, ca să știm despre ce vorbim, să vedem care sunt trăsăturile ce diferențiază la ora actuală creditul de consum din portofoliul instituțiilor financiare ne­bancare de cel al băncilor. „Creditul de consum acordat de IFN-uri se diferențiază atât din punct de vedere al categoriei de produse ofertate, cât și al profilului de client căruia ne adresăm. Băncile oferă credite de nevoi per­sonale, pe când o IFN acordă preponderent credite pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, la punctele sale de lucru. Dacă valoarea unui credit de nevoi personale acordat de o bancă poate ajunge la 45.000 lei, valoarea medie a unui credit IFN pentru achi­ziția de bunuri de folosință îndelungată este între 2.500-4.500 lei. În ceea ce privește clientul și profilul său, putem spune că, odată acceptat de o IFN, dacă își onorează obligațiile care decurg din contract, de cele mai multe ori devine un client bancabil”, explică Marc Rey. Ideia este susținută și de alte surse. „Clienții fără istoric de creditare obțin mai greu îm­prumuturi de la bănci, iar primul contract cu o IFN reoprezintă de fapt o poartă de acces către piața serviciilor financiare. Aproximativ 40% dintre clienții noi ai Provident, de exemplu, pot beneficia de oferte și din partea băncilor”, subliniază reprezentanți ai Provident Financial România.

Și alți finanțatori din rândul IFN-urilor de profil aduc în discuție faptul că, prin structura ofertei, devine posibilă obținerea unui credit și de către clienții nebancabili. Apoi, spre a face față concurenței de pe piața financiară, IFN-urile încercă să dea dovadă de o flexibilitate sporită în evaluarea eligibilității și a riscului de credit provenite din istoricul de credit al clientului. Un atu, la care se străduiesc să vină cu soluții și băncile, este cel al timpului scurt de acordare a creditului de consum de către IFN-uri. „Creditele de consum nebancare au ca principal avantaj oferta și, de cele mai multe ori, finanțarea în aceeași zi. De exemplu, creditele acordate în magazinele partenere pentru finanțarea achizițiilor de produse au un timp foarte scurt de procesare – clienții pot lua acasă produsul în aceeași zi și încep să-l plătească conform unui plan în rate”, men­ționează Borislav Guenov, CEO, UniCredit Con­sumer Financing. Concuzionând, ca tră­sătură comună, IFN-urile se află în cele mai multe cazuri la locul de cumpărare, deci acolo unde se naște nevoia clientului pentru credit, iar timpul de acordare a finanțării este din ce în ce mai scurt, uneori de ordinul minutelor.

„IFN-urile își desfășoară activitatea în segmente de piață în care băncile sunt mai puțin interesate (clienți cu venituri mici sau clienți cu vârste înaintate). De asemenea, sumele creditate de IFN-uri sunt, în medie, sub cele ale băncilor și urmează procese simplificate ce conduc de cele mai multe ori la un răspuns mai rapid. Inițiativele legislative de limitare a nivelului dobânzii, precum și eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit merg în direcția opusă pieței libere.Limitarea dobânzii anuale efective va elimina mai multe segmente de clienți de pe lista celor care pot fi creditați (acolo unde costul riscului este prea mare și nu poate fi acoperit de dobânda limitată în mod arbitrar). ”

Bogdan Dobre, Director General, Garanti Credite de Consum

Performanțe 2018

Principalele IFN-uri din piață specializate în acordarea de credite consum ne-au precizat că rezultatele anului 2018 în materie de volume creditate au fost în creștere față de 2017, în medie cu circa 10-15%. Pe fondul creșterii veniturilor populației, cererea de finanțare a fost așadar una susținută. “Rezul­tatele BRD Finance în 2018 au continuat evoluția pozitivă din anii precedenți, volumul creditelor nou acordate înregistrând o îmbu­nătățire de 9% față de 2017, datorită în special creșterii pe segmentele creditelor auto și de nevoi personale. De asemenea, în anul trecut valoarea tranzacțiilor efectuate cu cardul de credit BRD Finance a crescut cu 18% față de 2017”, informează Marc Rey. În 2018, com­pania a introdus un nou canal de plată a ratelor prin parteneriatul încheiat cu PayPoint, a lansat platforma „Contul meu”, dedicată posesorilor de carduri BRD Finance și a extins rețeaua de parteneri, atât în ceea ce privește comerțul tradițional cât și cel online. Rețeaua sa de vânzare include parteneriate din domenii variate: electro-IT, materiale de construcții, mobilă, sectorul medical, auto ș.a. Tot în 2018, a fost urmărită educația financiară a clienților prin utilizarea de canale noi, precum pagina de Facebook a BRD Finance și site-ul companiei. BRD Finance gestionează la ora actuală un portofoliu de peste 200.000 de clienți, oferă credite de consum, carduri de credit, credite auto și credite de nevoi personale și cola­borează cu o rețea extinsă de parteneri, la nivel național.

Valoarea creditelor acordate de BT Direct pe parcursul anului trecut a fost cu 16% mai mare comparativ cu cea din 2017, compania având „o promovare mai accentuată pe piața creditelor legate destinate finanțării de autoturisme second-hand, a motocicletelor și echipamentelor moto, finanțări acordate direct în magazinele comercianților, piețe pe care își va intensifica activitatea și în acest an”, declară surse din cadrul instituției.

Pentru Garanti Credite de Consum, strategia anului 2018 a fost una prudentă în ceea ce privește fluxul de creditare. „După explozia creditării din 2017, când am avut o creștere de peste 30% a volumului de credite față de 2016, am ales o abordare mult mai pru­dentă pentru 2018, reducând benevol viteza de creditare și punând accentul pe calitatea portofoliului. Anul 2018 a fost mai degrabă un an de început de tranziție către un alt model de business, axat pe automatizare și digitalizare. Am preferat astfel să menținem ceea ce aveam deja dezvoltat și să orientăm resursele către noul model de business pe care ni-l dorim implementat în 2019”, anunță directorul general Bogdan Do­bre.

Ca business, UniCredit Consumer Financing consideră că a înregistrat în 2018 o evoluție pozitivă comparativ cu anul pre­cedent, ac­centul căzând pe digitalizare și imple­mentarea de soluții simple și rapide pentru clienți. „Acest lucru ne-a adus o creștere în zona produselor acordate pe canale digitale”, specifică Borislav Guenov, care adau­gă: „Anul 2018 a stat sub semnul digita­lizării, un obiectiv strategic pentru noi, atins prin lansarea unor servicii și produse noi precum semnătura digitală și dezvoltarea aplicației de mobile banking”.

Pentru Provident Financial România, anul 2018 a fost unul de reajustare a afacerii pe plan local, urmare a aplicării noilor re­glementări BNR vizând plafonarea nivelului dobânzilor la creditele de consum, dar și respectarea unor indicatori legați de di­mensiunea volumului de business. Intrarea companiei în Registrul Special al BNR, după zece ani de prezență în Registrul General, a atras după sine unele schimbări: reducerea numărului de clienți activi, de la 360.000 la finalul lui 2016, la peste 200.000 în prezent, precum și scăderea numărului de angajați, de la peste 4.000 la 2.200.În continuare, com­pania nu anunță rezultatele sale anuale pentru România, dar în condițiile mai sus menționate este clar că vorbim de o contracție a afacerii pe plan local. “IFN-ul din România raportează împreună cu ce­lelalte business-uri de creditare ale gru­pului IPF din Europa, iar potrivit ultimului raport disponibil pentru 2018, volumul de credite acordate în primele trei trimestre ale anului trecut, la nivel european, s-a contractat cu 7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2017”, menționează reprezen­tanți ai Provident Financial România.

Aflată la început de drum, Credex IFN (înființată în mai 2018, iar primul credit a fost acordat o lună mai târziu) a finanțat în perioada rămasă din anul trecut un număr de 2.000 de clienți și a atins un nivel al portofoliului de
6 milioane lei. În același interval de timp, a lansat trei produse de credit de consum – creditul de nevoi personale, creditul la locul de vânzare și cel auto. Creditul de nevoi personale presupune o finanțare între 1.000 și 100.000 lei, pe 6-59 de luni, cu o dobândă între 11,99% și 18,99%, o taxă de analiză de 800 lei și un comision lunar de 10 lei. Creditul auto poate asigura o sumă maximă de 100.000 lei, pe 6-59 de luni, cu o dobândă variind între 5,95% și 9,95%, o taxă de analiză de 300 lei și un comision lunar între 60 și 99 lei. Dacă la aceste două categorii de credite condițiile sunt oarecum apropiate de cele practicate de bănci mici locale, creditul la POS vine cu condiții specifice IFN-urilor: suma maximă – 22.000 lei, perioada de acordare de 6-59 luni, dobânda 35% și un comision lunar de 5 lei. Noua companie nu oferă încă credite pe canal online.

Turbulențe 2019

2019 a venit în domeniu cu aplicarea noului grad de îndatorare a clienților persoane fizice interesate de credite de consum, de maximum 40% din venitul lunar al clientului. În dezbatere, continuă să se afle inițiativele legislative vizând limitarea nivelului dobânzii și eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de credit. Toate acestea generează un climat de așteptare în piața financiară, inclusiv pentru finanțatorii de credite de consum IFN.

În opinia ALB România, modificările aduse de BNR la Regulamentul 17 referitor la gradul de îndatorare merg în direcția încu­rajării unei creditări responsabile și suste­nabile, existând posibilitatea unui impact asu­pra volumelor creditelor noi.

În general, principalele IFN-uri ce au ca obiect de activitate acordarea de credite de con­sum către populație consideră că imple­men­tarea noului grad de îndatorare nu va afecta în mod structural procesul de finanțare. „Putem spune că este o măsură binevenită de protejare a clienților și a pieței, dar și o dovadă de maturitate a acesteia. Pentru BRD Finance nu vor fi modificări semnificative în evoluția vânzărilor,în principal datorită creșterii veni­turilor din ultima perioadă. În plus, politica noastră de risc a fost întotdeauna axată pe menținerea unui portofoliu sănătos, ceea ce s-a tradus în acordarea de credite adaptate pro­filului de client cu grad de îndatorare specific”, consideră directorul general al BRD Finance. Și conducerea BT Direct apreciază că măsurile de limitare a gradului de îndatorare vor asigura o mai mare responsabilizare a asumării de expuneri de credite și de obligații lunare de plată, atât din partea potențialilor clienți, cât și a creditorilor.O opinie tranșantă legată de acest subiect are Bogdan Dobre, care consideră că „limitarea gradului de îndatorare va avea ca efect reducerea pe ansamblu a creditării. Aceasta a fost și dorința BNR, scopul fiind acela de a evita supraîndatorarea populației și apa­riția unor riscuri în ceea ce privește capacitatea de plată a consumatorilor. În ceea ce ne privește, dacă am fi aplicat această limitare la creditele acordate în 2018, am fi realizat volume de credit mai mici. Pentru 2019, efectele pot fi mai mari sau mai mici, în funcție de modul în care fiecare creditor se va adapta la noile reguli de piață”. O poziție mai nuanțată are Provident, care prin specificul său de finanțare – în general sume mai mici acor­date pe termen scurt – este afectată de noua măsură. „Așa cum prevede Regulamentul, ne-au declarat surse din cadrul companiei, există acea excepție de la plafonul stabilit pentru gradul de îndatorare pentru 15% din volumul de credite vândute, dar doar pentru persoanele cu venituri peste venitul mediu. Astfel, esti­măm că această condiție de venit va avea, cel mai probabil, impact asupra românilor cu venituri mici, care oricum caută să se înda­toreze foarte puțin și, de obicei, pe perioade scurte. Obiectivul nostru este de a satisface într-un mod responsabil și transparent o necesitate reală a creditului de consum din România, inclusiv pentru acei consumatori care provin din medii defavorizate. Nu credem că oamenii ar trebui excluși de la credite doar pentru că au venituri mai mici sau fluctuante. Situațiile neprevăzute pentru persoanele cu venituri mai mici, în special dacă au deja un credit activ, vor deveni imposibil de finanțat. Și cred că suntem cu toții conștienți că o mare parte din creditul de consum merge în direcția sta­bi­lizării financiare tocmai în situații neașteptate”.

„Atât noul Regulament BNR privind limitarea gradului de îndatorare a persoanelor fizice, cât și restul proiectelor legislative care privesc sectorul financiar-bancar vor încetini, probabil, vânzarea de credite pentru început. Această situație poate fi privită însă și ca o oportunitate de a identifica noi soluții de creștere a vânzărilor, de a spori calitatea serviciilor oferite clienților noștri și de a ne baza toate aceste eforturi pe o creștere sustenabilă”.

Borislav Guenov, CEO, UniCredit Consumer Financing

Legat de inițiativa legislativă privind eliminarea titlului executoriu al contractului de credit, urmările identificate de surse consultate pentru articolul de față privesc îngreunarea procedurii de recuperare de creanțe neperfor­mante și creșterea cheltuielilor de judecată. Unele surse estimează o prelungire a terme­nului de recuperare de 12-18 luni față de situația actuală. Cel mai important aspect este ca implementarea acestor inițiative să se facă treptat pentru a nu bulversa piața, susțin surse din piață.

Dat fiind tot acest complex de factori, 2019 este greu de previzionat în ceea ce privește nivelul vânzărilor de credite de consum IFN. „În contextul unui cadru legislativ și economic com­plex și restrictiv, 2019 va fi un an de consolidare, dedicat îmbunătățirii serviciilor oferite clienților și partenerilor”, astfel își definește ținta de business pentru acest an BRD Finance. Printre puținele IFN-uri care vorbesc de creșterea volumelor de credite de consum acordate în 2019 se află BT Direct, care țintește de altfel să intre în topul insti­tuțiilor financiare nebancare locale dedicate creditului de consum. Pe o traiectorie de
creș­tere sustenabilă se vede în 2019 și UniCredit Consumer Financing, care se va con­centra pe dezvoltarea soluțiilor de digita­lizare. La rândul său, Garanti Credite de Consum are ca principal obiectiv pentru 2019 realizarea tranziției către digitalizarea proceselor de vânzare și analiză de credit, proces început anul trecut și care se dorește a fi finalizat în prima jumătate din 2019. Calitatea creditării va prevala aici în fața cantității. Provident Financial România va continua inițiativele sale de educație financiară, va dezvolta parteneriatul cu Metro­politan Life și studiază posibilitatea lansării unui produs digital. Credex urmărește dezvoltarea rețelei de distribuție prin realizarea unor parteneriate cu 500 de comercianți în vederea distribuirii creditului pentru achiziția de bunuri, precum și cu o sută de dealeri auto pentru promovarea creditului său auto. Tot­odată, are în obiectiv construirea unei forțe de vânzări directe pentru distribuția creditului de nevoi personale.Ținta sa declarată pentru 2019 este acordarea de credite în valoare de 50 milioane lei.

Din informațiile primite pentru analiza de față am citit printre rânduri disponibilitatea finanțatorilor de profil de a opera pe piață în continuare și a se consolida, chiar dacă con­dițiile de business nu sunt acum dintre cele mai ofertante. Incertitudinea reglementării, lipsa de consultare sau consultarea sporadică a jucă­torilor atunci când se dorește schimbarea regulilor jocului, poziția slabă a asociației pro­fesionale de profil în dialogul cu autoritățile întrețin un climat de nesinguranță, atât la nivel de finanțator cât și de client. Este evident că există mulți finanțatori, dar nu lipsește nici cererea. Deci se menține ingredientul care face un business de acest fel profitabil.

Coralia Popescu