Dacă se pun cap la cap datele la zi oferite de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), Institutul Național de Statistică (INS) și BNR (în intervalul 28 aprilie -12 mai), se conturează, destul de clar, posibilitatea ca România să înregistreze o creștere economică zero, atât în 2022 cât și în 2023.
Anul 2021 2022 2023
PIB (miliarde lei) 1.181,9 1.327,9 1.460,7
Avans NOMINAL – +12,4% +10%
Deflator bazat pe IPC mediu – +12,5% +9,9%
Creștere economică REALĂ – aprox. 0% aprox. 0%
Deflator CNSP – +9,2% +5,3%
Creștere economică CNSP – +2,9% +4,4%
Deja, în prognoza de primăvară, pentru a ține pasul cu expandarea neașteptată a prețurilor, deflatorul prin care se face ajustarea valorii nominale a rezultatului economic în prețurile perioadei de bază pentru a obține creșterea economică REALĂ, a fost majorat de la 6,1% anterior la 9,2%, dar păstrat (contrar experiențelor anterioare – vezi tabelul) sub nivelul mediu al inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), estimat a fi de 10,1%.
Anul 2017 2018 2019 2020 2021
IPC mediu 1,34 4,63 3,83 2,63 5,05
Deflator 4,6 5,9 6,9 3,9 5,4
Sursa: CNSP
Ceea ce a permis anunțarea unei estimări de creștere economică de 2,9% pentru anul în curs, care ar fi fost de doar 2% (adică aproape de estimările instituțiilor internaționale) dacă se lua drept reper pentru deflator inflația medie anuală (10,1% la momentul prognozei), demonstrat a se situa în ultimii șase ani SUB acesta.
În fapt, din datele estimate de BNR pentru finalul trimestelor care urmează, fără a face „farmacie” dar printr-o simplă interpolare, rezultă că vom fi foarte aproape de medii ale creșterilor de prețuri de 9% pe T1, 14% în T2, 14% în T3 și 13% în T4, adică 12,5% pe anul 2022. Care ar înghiți toată creșterea NOMINALĂ prognozată curent pentru PIB.
Cât privește estimarea CNSP de avans al PIB real cu +4,4% pentru 2023, în condițiile unui deflator estimat a fi de doar 5,3%, ea se profilează deja a fi ratată, la o inflație medie anuală deja conturată (tot fără a face farmacie și prin interpolarea datelor BNR) la 9,9%. Adică, din nou, deflatorul CEL PUȚIN EGAL cu IPC MEDIU ANUAL va determina un rezultat nul REAL pentru creșterea PIB.
În context, pe nisipurile mișcătoare ale evoluțiilor din mediul internațional (prețuri la energie, război aproape de graniță și, să nu uităm de pandemie), ar fi mai sigur să ne pregătim pentru impactul la nivel național, dar și personal, al „sterilizării” banilor aruncați din elicopter la nivel mondial pentru a atenua recesiunea la declanșarea crizei Covid.
Fluxul de bani util pentru supraviețuirea de moment al celor mai săraci sau mai îndatorați (câteva sute mii locatari în case noi, dar neachitate) va rade cam un sfert din stocul de avere al celor mai chibzuiți (sunt peste 14 milioane de conturi bancare în care sunt depuși bani pentru consum amânat și, prin urmare, diminuat de inflație), care vor fi primii vizați și de majorarea, altminteri necesară, a veniturilor statului.
Cum s-ar spune în engleză „Hope for the best but be prepeard for the worst”, adică să sperăm că va fi cât mai bine dar să fim pregătiți pentru ce este mai rău”. În traducere din româna economică în româna vorbită uzual pe toate canalele, nu va exista spațiu REAL pentru tot soiul de solicitări, oricât de bazate pe necesitate ar fi ele și oricât ar veni apoi anul electoral 2024.
P.S. O întrebare care nu a fost pusă de cei aproape 8 milioane de angajați incluși în pilonul II și deposedați de un sfert din contribuția cu care ar fi trebuit să-și pregătească ieșirea la pensie (care ar fi trebuit să funcționeze deplin, conform legii, încă din 2016), ei cam cât or fi pierdut, în condițiile inflației actuale, și pe unde o fi ajuns randamentul REAL al banilor cu care cotizează ?
COMMENTS