Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică pe anul 2021 la nivelul de 5,9%, deşi valoarea PIB a fost majorată cu circa 2,5 miliarde de lei în a doua varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală fusese inițial diminuată de la aproximativ 1.090 miliarde lei până la 1.179 miliarde lei, pentru a reveni la 1.182 miliarde lei, cu observația că aproape 85% din revizuirea curentă s-a făcut pentru T4 2021.
Datele comunicate anterior au fost modificate, atât pentru seria brută cât și pentru cea ajustată sezonier (și comunicată la Eurostat pentru comparabilitate), cu schimbări notabile față de raportările anterioare. Situaţia la zi se prezintă după cum se vede în tabel, cu observaţia că evoluția consemnată pentru 2021 a rămas la un nivel mai bun decât în marea majoritatea a țărilor UE.
Referitor la evoluţia de la un trimestru la altul (serie ajustată sezonier pentru comparabilitate), rezultatul revizuit de INS arată că revenirea la nivelul PIB trimestrial din T1 2020, anterior pandemiei, s-a făcut în T2 2022 ( cu un spor de 1,2 puncte procentuale). Din păcate, după aceea, evoluția față de trimestrul anterior a scăzut puternic, pentru a intra pe final de an, marginal, în domeniul negativ.
Destul de bizar, deși în termeni procentuali nu s-a modificat nimic între cele două variante provizorii, diferențele în termeni nominali, atât pozitive cât și negative, se regăsesc în cazul a trei dintre cele patru trimestre ale anului trecut. Modificarea deflatorilor utilizați ar putea explica situația, cu observația că diferența între indicele anual de ajustare a PIB și IPC a atins cea mai mică valoare din ultimii ani.
Ponderea industriei în formarea PIB a crescut cu circa două puncte procentuale, până la 21,2%, după avansul cu 5% al volumului fizic al producției. Cu toate acestea, pe fondul majorării semnificative a indicelui sectorial de prețuri (+11%), efectul pe PIB a fost de doar +1 punct procentual. Sub cel din comerț (+1,7 pp, unde avansul fizic a fost aproape dublu iar cel al prețurilor sub jumătate, doar +4,8%).
Podiumul influențelor pozitive a fost completat pe segmentul de informații și comunicații, unde s-au întâlnit un ritm foarte bun de creștere (+13,4%), cu o reducere a indicelui de prețuri (-1,1%, de altfel și singura scădere consemnată în economie pe anul trecut). Cu o revenire ceva mai slabă decât cea anticipată, agricultura a contribuit la avansul PIB cu 0,5 pp, la fel ca și activitățile recreative.
Tabloul de bord al evoluției economice prezintă două domenii la care s-au aprins luminile de avertizare. Mult sub performanța anticipată inițial (+6,1% în prognoza de primăvară 2021 a CNSP) s-a poziționat sectorul de construcții (-1,7% în expresie fizică), în timp ce intermedierile financiare și asigurările (doar 1,6% din PIB) au avut o evoluție chiar mai slabă (-1,9%), cu efect nul pe creșterea economică.
În fine, datele arată că trendul pe 2021 al comerțului cu străinătatea a fost nefavorabil, în condiţiile în care ritmul de creștere al exporturilor (+12,5%) s-a situat sub cel al importurilor (+14,6%). Din păcate, revenirea economică din criza generată de pandemie a accentuat deficitul extern iar efectul negativ a fost de -1,3 pp pe evoluția PIB.
COMMENTS