Institutul Național de Statistică a redus ușor creșterea economică pe anul 2022 la nivelul de 4,7% în varianta provizorie 2, după ce rezultatele trimestriale pe T2, T3 și T4 anunțate anterior au fost ajustate în jos cu 0,1 puncte procentuale. Valoarea nominală s-a diminuat cu încă aproape 3 miliarde lei, până la circa 1.409 miliarde lei, de la 1.427 miliarde lei estimarea inițială și 1.412 miliarde lei în primul anunț provizoriu. Interesant, valoarea deficitului bugetar a ajuns astfel exact la 5,74% din PIB, valoarea fixată ca țintă la rectificarea din noiembrie 2022 (pe date operative se anunțase 5,68%).
Datele comunicate anterior nu au înregistrat modificări notabile pentru seria ajustată sezonier (și comunicată la Eurostat pentru comparabilitate). Situaţia la zi se prezintă după cum se vede în tabel, cu observaţia că evoluția consemnată pentru 2022 a rămas la un nivel mai bun decât în marea majoritatea a țărilor UE.
De reținut, dacă se face trimitere la prognoza de iarnă a CNSP, din datele prezentate oficial rezultă că deflatorul utilizat pentru a trece rezultatul nominal pe 2022 în prețurile perioadei de bază (pentru a obține creșterea reală de 4,7%) ar fi fost de doar 13,4% și nu 14,5% cum se estima pe 26 ianuarie a.c.. Mai mult,
Pentru conformitate, precizăm și valorile oferite pentru indicele de preț pe trimestrele anterioare în comunicatele INS: 12,8% în T1, 16,3% în T2 și 16,5% în T3 (toate peste IPC din acea perioadă). Departe de a fi strict o chestiune de metodologie statistică, în cazul în care s-ar mări cu cinci puncte procentuale deflatorul pe T4, avansul economic din ultimul sfert din 2022 ar dispare complet iar rezultatul pe întregul an ar coborî în jur de 3,5%.
Contribuţiile categoriilor de resurse în PIB au rămas neschimbate, cu industria și agricultura în declin real și cu contribuții negative similare la rezultatul economic (câte -0,5 puncte procentuale) și cu cele mai importante motoare de creștere pe segmentele de informații și comunicații (+1,3 pp), comerț (+1,2 pp), activități profesionale (+0,9 pp), construcții și tranzacții imobiliare (câte +0,7 pp). Valoarea adăugată brută a păstrat nivelul de +4,2 pp, în timp ce influența impozitelor nete a fost diminuată de la +0,6 pp la +0,5 pp.
Modificări mai importante au survenit în structura pe partea de utilizare a PIB, unde consumul final efectiv total a urcat ca importanță de la +3,0 pp la +4,1 pp (cu plusuri de +0,4 pp la consumul populației și +0,7 pp la consumul administrației publice față de raportarea anterioară). Influența pozitivă a formării brute de capital fix a fost redusă de la +2,2 pp la +1,9 pp iar exportul net ameliorat marginal de la -0,8 pp la -0,7 pp. Schimbare majoră, variația stocurilor a trecut din domeniul pozitiv în domeniul negativ (de la +0,4 pp la -0,6 pp).
COMMENTS