Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în a doua varianta provizorie dată publicităţii. Reamintim că va PIB-ul va fi anunţat în forma semidefinitivă peste un an, calculele vor continua ulterior iar datele vor rămâne definitive de-abia după doi ani.
INS a precizat că datele comunicate anterior au fost revizuite odată cu seria brută a PIB ( de reţinut, inclusiv pentru perioada 1995 – 2006). Situaţia la zi pentru ultimii trei ani arată că, pe fiecare din cele patru trimestre, valoarea de creştere din 2018 este cea mai redusă, chiar dacă rămâne robustă, peste pragul de patru procente faţă de acelaşi trimestru din anul anterior.
Dacă se face trimitere la evoluţia de la un trimestru la altul, rezultatul comunicat de INS arată o încetinire evidentă în primul sfert al lui 2018 ( datele sunt ajustate sezonier, aşa încât influenţa valorilor nominale mai mici de început de an nu contează), o tentativă de revenire la ritmuri mai ridicate în cele două trimestre care au urmat şi o temperare pe final de an.
Valoarea PIB, recalculată cu aproape patru miliarde de lei în plus
Faţă de anul de referinţă 2014, PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 21,4% în perioada 2015 – 2018. Performanţa este una bună dar trebuie să fim atenţi la forţarea creşterii pe modelul anului 2017, care iese destul de evident din valorile posibil de atins cu actualele capabilităţi de capital, investiţii în tehnologie şi forţă de muncă.
Rezultatul final al PIB 2017 anunţat în varianta provizorie 2 a crescut cu aproape patru miliarde de lei, de la 940.477,5 milioane lei în varianta provizorie 1 la 944.220,2 milioane lei în varianta provizorie finală, dar a rămas sub suma de 949.600 milioane lei estimată pe parcursul anului în comunicatele Ministerului Finanţelor pentru rapoartele operative privind execuţia bugetară.
Valorile pentru primele trei trimestre ale anului trecut nu au suferit modificări semnificative între cele două variante de calcul provizoriu, ajustările fiind minore în jos. În schimb, pe trimestrul IV a apărut o reaşezare destul de consistentă în sus, de aproape cinci miliarde de lei sau cam 1,7% din rezultatul comunicat iniţial. Cu toate acestea, rezultatele de creştere a PIB în termeni reali au rămas neschimbate pentru toate trimestrele din 2018.
Construcţiile – contribuţie negativă la creşterea PIB
Industria a avut cea mai mare contribuţie la creşterea PIB, cu 1,0%, urmată de comerţ cu 0,7% şi de un trio cu +0,4% format din agricultură, activităţi profesionale şi informaţii şi comunicaţii. Administraţia publică figurează cu un plus de 0,2 puncte procentuale dat mai degrabă de modalitatea de calcul statistic (se prespune că majorarea salariilor ar avea un corespondent în termeni reali prin îmbunătăţirea serviciilor oferite).
De remarcat prezenţa pronunţată în teritoriul negativ a sectorului de construcţii, confirmată de calculele aferente variantei provizorii 2 în pofida unei minime reveniri pe final de an. Precum şi, în context, poziţionarea bizară pe plus a tranzacţiilor imobiliare. De asemeni, apare ca îngrijorătoare contribuţia nulă a segmentului de intermedieri financiare şi asigurări.
În fine, datele INS arată că trendul din comerțul exterior a fost nefavorabil, în condiţiile în care ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor. Diferenţa de ritm s-a înrăutăţit chiar în trimestrul patru faţă de ansamblul anului trecut, potrivit datelor comunicate la zi. Aşadar, de expansiunea cererii interne (bazată pe creşterea veniturilor mult peste cea a PIB) au profitat în bună parte partenerii comerciali, de unde a rezultat accentuarea dezechilibrelor externe.
COMMENTS