INS a anunţat pentru anul 2017 o valoare definitivă a PIB de 857.895,7 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni reali de 7,1% faţă de anul 2016. În termeni nominali, prin comparaţie cu varianta semidefinitivă de 767.377,3 milioane lei, s-a produs o creștere de 1.169,1 milioane lei, adică +0,1% față de nivelul de 7% anunțat anterior.
Cu prilejul apariţiei datelor definitive pentru anul 2017 în materie de rezultat economic, am primit şi un nou set de date oficiale definitive pentru evoluţia în termeni reali a PIB în perioada 2008 – 2016 (valorile coincid cu cele precedente doar pentru anul 2013). Pentru corectitudine şi informare la zi, am reluat calculele din urmă referitoare la PIB și am obținut noile valori ( sperăm chiar defintive ) de creştere economică.
Fără a intra în tabele cu multe cifre, trebuie reținut că recordul de creștere economică din 2008 a fost reevaluat la 9,3% iar toată această creștere a fost anulată în 2009 și 2010, 2011 fiind practic la același nivel cu 2007. Revenirea la nivelul din 2008 s-a produs de-abia în 2014, în urma unor măsuri de austeritate necesare pentru echilibrarea macroeconomică.
Media de creştere economică pentru perioada 2008 – 2017 s-a situat, pe date definitiv consemnate de statistica oficială la circa +2,7% pe an. Cu toate acestea, media rezultatelor economice pentru acelaşi interval 2008 – 2017 a fost de doar +0,5%. Cu alte cuvinte, deși datele arată o creștere economică în opt din cei zece ani analizați, realitatea este că, per total, românii au bătut practic pasul pe loc ca nivel de trai dacă se face filmul procesului economic și nu doar poza favorabilă de final de perioadă.
După ce s-a forţat economia peste posibilităţile reale, într-un moment în care a venit criza mondială peste noi și s-au dat majorări de venituri cu mult peste posibilități. S-a expandat nepermis deficitul bugetar iar revenirea a fost deosebit de dificilă, dar reușită, cu atingerea cotei de doar -0,6% din PIB în 2015. Moment din care am reînceput ciclul de creștere a deficitului spre valori nepermise.
Reamintim că pentru a ne reveni din criză a trebuit să suportăm tăieri de salarii şi îngheţări de pensii, ca să nu mai vorbim de triplarea datoriei publice (care drenează an de an și în prezent sume importante din bugetul public pentru dobânzi şi comisioane şi de-abia am reuşit să o aducem sub control, la un nivel de circa 35% din PIB față de 13% din PIB în urmă cu zece ani.).
Este și motivul pentru care merită să ne aplecăm asupra unor cifre aparent seci, chiar la un anumit interval după ce a trecut emoţia de moment şi s-au disipat comentariile partizane. Ideal ar fi să învăţăm ceva din trecut pentru a nu mai repeta din erorile pe care le-am simţit pe propria piele. Reamintim că, inevitabil, după un ciclu de creştere vine şi unul de recesiune. Întrebarea e cum ne pregătim să îl traversăm.
COMMENTS