Cristian Ștefan, Director Direcția Reglementare și Autorizare, BNR: Efect pandemie- Se amână cu un an implementarea 
IFRS de către IFN

În această perioadă, BNR privește cu atenție sporită inclusiv spre sectorul non-bancar, impactat deopotrivă de criza generată de pandemie, urmărind atenuarea efectelor negative asupra debitorilor dar și continuarea activității de finanțare. Prin intervenția BNR, instituțiile financiare nebancare vor putea reduce temporar costul de reglementare, cu economiile realizate acestea susținând activitatea de bază. Legislația în domeniu va fi revizuită, accentul urmând să cadă pe aspecte precum calitatea și expertiza conducătorilor și acționarilor, standarde adecvate de angajare și pregătire profesională a personalului, controlul intern și managementul riscului. Detalii ne oferă în cele ce urmează directorul Cristian Ștefan.

În noile condiții create de pandemia de COVID-19, care impactează inclusiv mecanismele pieței financiare locale, ce obiective prioritare are BNR vizavi de 
IFN-uri, respectiv companii de leasing financiar și cele axate pe acordarea de credite de consum IFN?

Perioada pe care o traversăm impune, întradevăr, implicarea autorităților pentru sprijinirea mediului de afaceri, iar în cazul BNR, obiectivul principal al acestui demers este asigurarea stabilității financiare, inclusiv pe palierul creditării non-bancare. Intervențiile noastre, atât cele deja materializate cât și cele pregătite pentru etapa imediat următoare, vizează atenuarea efectelor negative asupra debitorilor, precum și asigurarea premiselor pentru ca instituțiile să-și poată concentra eforturile și fondurile de care dispun către continuarea activității de creditare. Astfel, pe diferite paliere, instituțiile financiare nebancare vor putea reduce temporar costul de reglementare, pentru a canaliza astfel de economii către susținerea activității de bază.
Experiența acumulată în perioada de aplicare a legislației în domeniu este o bogată sursă informațională pentru analizarea de către BNR, în calitate de autoritate cu competențe de monitorizare/supraveghere, a necesităților de revizuire a cadrului de reglementare. Avem în vedere identificarea de soluții noi sau îmbu­nătățite, care să întărească instrumentarul autorității competente, soluții conectate actualei realități a ecosistemului creditorilor nebancari. O eventuală ajustare legislativă trebuie să asigure, pe de o parte, sporirea rezilienței 
IFN-urilor, inclusiv prin măsuri de întărire a guvernanței afacerii, palier care va viza, desigur, și industria leasingului și, pe de altă parte, evitarea supra-reglementării segmentelor de piață a căror activitate s-a demonstrat că nu poate impacta stabilitatea financiară.

Concret, ce anume aveți în vedere atunci când vă referiți la o eventuală ajustare legislativă, inclusiv prin măsuri de întărire a guvernanței afacerii?

Evoluția mediului de afaceri, dezvoltarea unor noi modele de creditare și incorporarea pe scară tot mai largă a inovațiilor tehnologice sunt elemente care impun revizuirea cadrului legis­lativ pentru a răspunde mai bine pro­vocărilor pieței.
Un prim palier care vizează asigurarea premiselor pentru implementarea de modele de afaceri sănătoase este cel referitor la modul de organizare a instituției. Astfel, cadrul de guvernanță corporativă trebuie să fie adecvat modelului de afaceri propus și să asigure buna administrare a riscurilor aferente. De asemenea, este important ca revizuirea legislației să asigure o mai fidelă legătură între riscurile creditorilor nebancari și cerințele prudențiale, precum și cu procesul de supraveghere. Con­cret, avem în vedere aspecte precum calitatea și exper­tiza conducătorilor și acțio­narilor, stan­darde adecvate de angajare și pregătire profe­sională a personalului, controlul intern, mana­gementul riscului.

Care abordare din partea BNR este de preferat vizavi de IFN-uri, respectiv de industria leasingului – supra-reglementarea sau o reglementare mai relaxată?

BNR a urmărit ca cerințele legale aplicabile sectorului supravegheat să fie justificate de riscurile ce ar putea avea impact asupra stabilității financiare, evitându-se pe cât se poate supra-reglementarea. Această abordare lasă loc mediului de afaceri să se dezvolte, fără a expune sectorul unor riscuri cunoscute neaco­perite. Monitorizarea permanentă a sectorului permite BNR intervenția pentru identificarea și administrarea noilor riscuri ce apar inerent într-o societate care progresează. Există, bine­înțeles, și paliere pe care este bine ca regle­mentarea să fie constant prudentă, numai astfel aceasta având efectele scontate în toate fazele unui ciclu economic. Mă refer aici în special la reglementări care vizează asigurarea unei creș­teri sustenabile a intermedierii financiare, prin evitarea supra-îndatorării populației.

Ce măsuri sunt adoptate în prezent de BNR pentru IFN-uri vizând diminuarea arbitrajului de reglementare ?

Monitorizarea pieței a scos la iveală două niveluri de reglementare care au fost utilizate de către unele IFN-uri pentru a evita cerințele în domeniu. Avem în vedere criteriile de înscriere  persoanelor fizice. După cum cunoașteți, dintre IFN-urile cu activitate de creditare universală, cele care au un potențial mai mare de impact asupra stabilității financiare sunt înscrise în Registrul Special, ținut de BNR, și au un regim de reglementare mai strict: cerințe cu privire la calitatea acționarilor semnificativi și a administratorilor, nivel minim al fondurilor proprii, limite maxime de expunere față de contrapartide, cadru general privind organi­zarea, controlul intern, auditul intern și adminis­trarea riscurilor semnificative, raportare la Centrala Riscului de Credit administrată de banca centrală. Față de aceste IFN-uri, BNR dispune de competențe de supraveghere prudențială pe care le exercită atât pe baza informaţiilor raportate periodic de IFN-uri, cât şi prin inspecţii la sediul acestora. Îndeplinirea criteriului de înscriere în Registrul Special, care vizează nivelul soldului creditelor acordate în perioada relevantă, a fost evitată de unele IFN-uri prin vânzarea repetată de portofolii de credite. În scopul eliminării acestei metode de arbitrajare a reglementării – practică a unor instituții financiare din piață prin care acestea încearcă să evite aplicarea cerințelor legale mai stricte fără a încălca însă legislația în vigoare – BNR a emis Regulamentul nr.1/2017, care a stabilit un nou criteriu de înscriere în Registrul Special, care se referă la volumul total al creditelor de consum acordate și nu doar la cele aflate în sold la data raportării.
În privința creditării persoanelor fizice, aplicarea cerințelor diferențiat pe categorii de creditori a reprezentat o cale de arbitrajare a reglementării. Uniformizarea cerințelor în domeniu aplicabile creditorilor aflați în aria de monitorizare/supraveghere a BNR și sim­plificarea dispozițiilor referitoare la modul de determinare a nivelului maxim de îndatorare, inclusiv pentru asigurarea unui grad adecvat de transparență și predictibilitate în relația credi­torilor cu solicitanții de credit, a urmărit re­medierea acestei deficiențe prin Regula­mentul nr. 6/2018 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României 
nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare.

Credeți în necesitatea implementării standardelor IFRS și pentru IFN-urile din România?

Urmare a misiunii de evaluare a situației macroeconomice desfășurate de Fondul Monetar Internațional în perioada 2017 – prima jumătate a anului 2018, în ceea ce privește sectorul instituțiilor financiare nebancare a fost formulată recomandarea cu privire la înăsprirea cerințelor de provizionare pentru acest sector în vederea asigurării unor condiții similare celor aplicabile instituțiilor de credit, respectiv potrivit dis­pozițiilor IFRS 9 „Instrumente financiare”. În acest sens, în urma consultării organismelor profesionale de profil și analizei efectuate la nivelul băncii centrale, din perspectiva punerii în practică a acestei recomandări, Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) a emis Recomandarea nr. R/2/2019 privind Strategia de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale. Prin Ordinul Băncii Naționale a României nr.8/2019, emis în vederea implementării acestei reco­mandări, s-a avut în vedere trecerea etapizată la aplicarea integrală a IFRS ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare indivi­duale de către instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul General pentru a ține seama, pe de o parte, de provocările pe care aceasta le presupune pentru industrie și, pe de altă parte, de necesitatea de a acomoda cât mai curând recomandarea formulată de FMI. Astfel, pentru imple­mentarea IFRS a fost stabilită o perioadă de tranziție de 3 ani (2019-2021) până la adoptarea IFRS ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale începând cu 2022.
În contextul crizei generate de pandemia COVID-19, printre măsurile luate de banca centrală cu scopul de a sprijini instituțiile aflate în aria de reglementare a fost și aceea privind transmiterea către membrii CNSM a propunerii de amânare cu un an a planului de imple­mentare a IFRS de către IFN-uri. Această propunere a fost aprobată în ședința CNSM din 8 mai a.c., fiind emisă Recomadarea CNSM nr. R/2/2020 privind modificarea Strategiei de implementare a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) de către instituțiile financiare nebancare ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale.
În vederea punerii în aplicare a recoman­dării CNSM, banca centrală a procedat la actualizarea cadrului de reglementare (Ordinul BNR nr.8/2019) în sensul amânării pentru anul 2023 a termenului de trecere la aplicarea IFRS ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare individuale de către insti­tuțiile finan­ciare nebancare, după cum urmează: pentru perioada 2019 – 2022, IFN-urile înscrise în Registrul General vor întocmi, exclusiv în scop informativ, un set de situaţii finan­ciare anuale individuale conforme cu IFRS, obți­nute prin retratarea informațiilor din situațiile financiare întocmite potrivit regle­mentărilor naționale conforme cu directivele europene; începând cu anul 2023, IFN-urile înscrise în Registrul General vor urma să implementeze IFRS și să utilizeze doar aceste standarde ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale individuale; începând cu acest an, respectivele IFN-uri vor renunța la elaborarea de situații financiare individuale potrivit regle­mentărilor naționale conforme cu directivele europene.