Lucian Croitoru, consilierul Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, consideră că România trebuie să păstreze cota unică, pentru că progresivitatea impozitelor nu ar creşte colectarea, ci ar scădea puterea de cumpărare.
„După părerea mea, trebuie lăsată cota unică, cred că este mult mai bine pentru România. Există acest mit că dacă vom creşte progresivitatea impozitelor – la 15-25-35% cum s-a vehiculat în presă – se colectează mai mult. Când Daniel Dăianu era Ministru de Finanţe, am fost consilierul lui şi se impozitau salariile cu 60% – cota maximă. Şi vreau să vă spun că niciodată în cei 25 de ani de după Revoluţie aceste colectări din impozit pe salarii nu au depăşit 3% din PIB. Despre ce vorbim? Poţi să pui şi 80% (cota de impozitare n.r.), colectarea nu o să depăşească 3% din PIB (…) Şi dacă nu aduc venituri, de ce să crească, doar ca să extrag putere de cumpărare într-o economie în care cererea s-a prăbuşit? Nu am de ce să fac acest lucru”, a declarat Croitoru în cadrul unei conferinţe pe teme de fiscalitate organizată de cursdegruvernare.ro.
Un al mit despre care Croitoru spune că ar trebuie eliminat din societatea românescă este acela că dreapta nu crește cheltuielile sociale. „Nu este adevărat, cheltuielile sociale le creşte şi stânga, le creşte şi dreapta”, a spus consilierul Guvernatorului BNR, arătând că o posibilă soluţie ar fi limitarea prin Constituție a ponderii datoriilor publice în PIB.
Potrivit lui Lucian Croitoru, în economia României sunt active trei cercuri vicioase: cercul vicios al economisirii, cercul vicios al politicii fiscale şi cercul vicios al economiei informale, toate prezente încă din 1990.
Cercul vicios al economisirii se referă la competitivitatea redusă a firmelor. “România are o competitivitate redusă a firmelor şi acest lucru spune mult şi despre intrarea noastră în zona euro – nu poţi să intri cu o competitivitate redusă în zona euro decât dacă ai alte raţionamente decât cele economice”, a spus Croitoru. Potrivit acestuia, competitivitatea redusă a firmelor rezultă în economisiri joase în economia formală și rate ale dobânzilor relativ înalte care descurajează investițiile şi firmele amână eforturile dedicate creșterii competitivității, care râmâne joasă, și cercul se reia.
Al doilea cerc vicios este cel al politicii fiscale – Guvernul nu reușește să raționalizeze cheltuielile publice şi atunci, dat fiind numărul mare de votanții dependenți de redistribuire, Guvernul apelează la creșterea ratelor de impozitare sau la tăieri aleatoare a cheltuielilor. “În acest caz apar două efecte. Resursele publice continuă să se risipească prin scheme de securitate socială nesustenabile, fie prin programe de asistență socială încă deficitare și proiecte publice cacre nu sunt eficiente. Al doilea efect este creșterea impozitelor, care reduce performanțele financiare ale firmelor, ceea ce frânează creșterea economică sau chiar se induce o contracție economică. Din această cauză, o nouă ajustare a deficitului bugetar este necesară. Dacă votanții dependenți de redistribuire sunt majoritari, guvernul nu va raționaliza cheltuielile publice și cercul se reia”, a explicat Croitoru.
Al treilea cerc vicios este cel al economiei informale care îşi are rădăcina în cercul vicios al politicii fiscale. Povara impozitelor devine așa de mare că multe firme decid să migreze în sectorul informal
şi se reduce baza de impozitare, ceea ce duce la aparența că gradul de colectare a impozitelor scade.
Noi creșteri de impozite devin necesare, ceea ce accentuează migrația în sectorul informal și cercul se reia.
Politica fiscală activează economia informală
Referitor la cercul vicios al politicii fiscale, Croitoru a arătat că în 2009 era un echilibrul politic “fragil şi nenatural”: guvern al PSD și PDL, în această formulă raționalizarea cheltuielilor publice nefiind posibilă. Deşi ideea nevoii de a se raţionaliza cheltuielile a apărut cu mai multă pregnanţă, a apărut tărziu şi abia în 2010 s-au tăiat salariile și sporurile salariale cu 25% şi TVA crescut cu 5 pp.
“S-a pierdut un moment important – anul 2009. Dacă am fi făcut ajustarea la începutul lui 2009, ar fi fost mult mai mică, dar a devenit imperios necesar să fie mare. Măsurile luate în 2010 nu au însemnat un progres în direcţia raţionalizării, ci a fost o mişcare impusă sub imperiul necesităţii, de aceea a fost 25%. Nu se face cu 25% pentru toată lumea, dar probabil că nu a mai fost posibil altfel”, a spus Croitoru.
Potrivit consilierului guvernatorului BNR, cercul vicios al politicii fiscale a activat cercul vicios al economiei informale. Croitoru a arătat, citând Raport Anual 2012 al Consiliului Fiscal, că indicele de eficiență a colectării veniturilor din TVA a scăzut de la 0,64 în 2008 la 0,57 în 2012 şi indicele de eficiență a colectării impozitelor pe profit a a scăzut de la 0,32 în 2008 la 0,21 în 2012.
„Cu alte cuvinte, firmele au migrat. Au părăsit practicile legale şi au trecut la cele informale pentru a se proteja de pierderi”, a spus consilierul guvernatorului BNR.
COMMENTS