Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias
Mihail Boian, Partener litigii fiscale D&B David și Baias
După mai multe zile de suspans în care mediul de afaceri a așteptat cu maxim interes decizia guvernului privind prelungirea facilităților fiscale după data de 25 octombrie – când expirau câteva dintre cele mai importante măsuri prevăzute de pachetele legislative succesive anterioare din perioada pandemică -, a fost în fine publicată la începutul acestei săptămâni OUG nr.181/2020. Vom evidenția în acest articol cele mai importante aspecte pe care contribuabilii ar trebui să le aibă în vedere din perspectivă strategică în privința aplicării acestui act normativ în corelație cu altele esențiale relevante în această perioadă, în special, cu OUG nr.69/2020 referitoare la amnistia fiscală, fără a relua aspectele noii reglementări ale cărei prevederi au fost reproduse deja ca atare în media.
Prelungirea facilităților până pe 25 decembrie 2020 elimină neajunsul cel mai important din proiectul reglementării noii eșalonări la plată
Spre deosebire de proiectul publicat pe 16 octombrie de Ministerul de Finanțe, textul OUG nr. 181/2020 aduce o noutate substanțială în privința prelungirii până la data de 25 Decembrie 2020 a aplicabilității unora dintre măsurile și facilități fiscale prevăzute de legislația fiscală adoptată anterior în perioada pandemică.
Este vorba despre suspendarea sau neînceperea executării silite a obligațiilor fiscale scadente sau având termene de plată de după declararea stării de urgență, precum și despre calificarea în continuare a obligațiilor fiscale scadente și neachitate la termenul legal ca nefiind restante și nici purtătoare de dobânzi și penalități. Este pe bună dreptate o măsură de salutat chiar dacă unele comentarii ar trebui formulate cu privire la data aleasă pentru epuizarea efectelor sale. Aceasta nu doar pentru că în prezent data de 25 decembrie nu mai este una de scadență lunară a obligațiilor fiscale conform Codului de procedură fiscală, ci și mai ales întrucât întreruperea efectelor sale va da bătăi de cap contribuabililor în plină perioadă a Sărbătorilor de iarnă, astfel încât vor aștepta cu înfrigurare atunci încă un act de prelungire adoptat eventual din nou în ultimă clipă, anterior expirării facilităților.
Dincolo de efectul practic indiscutabil extrem de benefic al OUG nr.181/2020 asupra contribuabililor afectați de lipsa de lichidități acută din această perioadă, modificarea mai sus-arătată este binevenită și pentru că acoperă o discrepanță majoră din proiectul procedurii de eșalonare speciale intenționate a fi adoptate, care făcea practic iluzorie exercitarea opțiunii contribuabililor de a aplica pentru eșalonare până pe data de 15 Decembrie. Aceasta întrucât, așa cum ne-am exprimat opinia în asupra proiectului de reglementare atât în media, cât și în procedura de transparență decizională, obligațiile fiscale acumulate pe toată perioada de urgență/ de alertă și neachitate deveneau exigibile și, astfel, susceptibile de executare silită începând cu data de 26 Octombrie, iar depunerea cererii de eșalonare nu avea un efect suspensiv de executare, ci doar comunicarea deciziei de eșalonare.
Astfel, cererile de eșalonare trebuiau depuse imediat de contribuabili, iar în nici un caz până la mijlocul lui Decembrie, în caz contrar existând riscul ca aceștia să fie executați silit înainte de această dată.
Ca urmare a suspendării oricăror măsuri de executare silită, contribuabilii au posibilitatea reală de a opta pentru eșalonarea datoriilor acumulate până pe 15 Decembrie 2020. Prelungirea acestei facilități, alături de măsura rambursării TVA cu control ulterior ce va continua până la 25 ianuarie 2021, conform dispozițiilor OUG nr.181/2020, reprezintă o gură de oxigen binevenită pentru mediul de afaceri afectat de actuala criză.
O nouă facilitate: Eșalonarea simplificată și generalizată
Facilitatea fiscală importantă inclusă în OUG nr. 181/2020 este procedura de eșalonare simplificată și generalizată pentru o perioadă de 12 luni a obligațiilor fiscale a căror scadenţă sau termen de plată s-a împlinit după data declarării stării de urgenţă, care va putea fi accesată de orice contribuabil care a acumulat astfel de datorii fiscale în această perioadă.
Ordonanța face referire, între altele, la condiția ca obligațiile fiscale restante la data intrării în vigoare a stării de urgență (16 Martie 2020) să fie stinse cel mai târziu până la data eliberării certificatului de atestare fiscală emis în cadrul procedurii de eșalonare. Este, deci, o măsură de sprijin a contribuabilului ”bun-platnic” care, fie nu înregistra deloc datorii bugetare înainte de începerea actualei crize, fie că le achita integral înainte de a beneficia de această nouă facilitate, legiuitorul înțelegând că un asemenea efort poate să îl lase fără sumele necesare plății datoriilor fiscale înregistrate între timp.
Noua procedură de eșalonare adoptată pare a fi concepută drept un instrument accesibil pentru o paletă largă de contribuabili, fără garanții, care se dovedesc de multe ori dificil de acordat de către mulți contribuabili, în special când sunt afectați financiar precum în prezent de criza pe care o trăim.
La fel de important este că nu este necesară dovada existenței unor dificultăți financiare care să fie apreciată de ANAF pentru a acorda eșalonarea, așa cum se întâmplă, de regulă, cu eșalonarea prevăzută de Codul de procedură fiscală care poate genera incertitudine de multe ori în practică. Și mai mult, sistemul reglementat este nu doar flexibil, existând posibilitatea de a obține plata diferențiată a ratelor, ci și expeditiv, cererea de eșalonare trebuind soluționată, iar decizia de eșalonare – emisă în numai 5 zile. Rămâne, desigur, speranța celor ce vor utiliza acest mecanism că toate acestea vor fi și aduse la viață, în condițiile în care, nu de puține ori între textul legii și aducerea sa concretă la îndeplinire rămân încă, din păcate, destul de mari discrepanțe.
Și totuși, amnistie sau eșalonare? Sau, de ce nu, amândouă!
Cele două facilități fiscale majore adoptate în această perioadă, respectiv, amnistia fiscală reglementată de OUG 69/2020 și noua procedură de eșalonare reglementată de OUG 181/2020 au în comun termenul limită de 15 decembrie 2020 pus la dispoziția contribuabililor pentru a formula o cerere în privința aplicării lor.
Există unele elemente comune celor două reglementări, dar și o serie de diferențe între ele care trebuie evidențiate pentru o decizie în cunoștință de cauză a contribuabililor cu privire la diferitele opțiuni pe care le pot urma pentru a utiliza în mod optim mecanismele puse la dispoziție de aceste reglementări.
Coroborând cele două proceduri, ar rezulta că, de principiu, pentru amnistie ar urma să formuleze cereri contribuabilii care înregistrează obligații fiscale restante înainte de 31 martie 2020 și dețin mijloace financiare pentru stingerea integrală a debitelor principale de dinainte și de după declarării stării de urgență. Noua eșalonare ar putea fi utilizată de acei contribuabili care dețin mijloace financiare pentru achitarea obligațiilor fiscale principale și accesorii restante pentru perioade de dinainte de declarării stării de urgență, însă nu dețin astfel de disponibil și pentru acoperirea obligațiilor fiscale de după starea de urgență.
Se desprinde astfel evident din economia acestor acte normative, că deși cele două facilități fiscale vizează de principiu categorii de contribuabili aflate în situații diferite, ele nu sunt totuși exclusive, astfel încât există posibilitatea ca în anumite cazuri aceștia să le folosească pe ambele.
Există o serie de situații în care cele două categorii de instrumente juridice se pot suprapune, fie că vorbim despre obligații fiscale mai vechi declarate cu întârziere de contribuabili în perioada de pandemie, pentru anularea obligațiilor fiscale accesorii aferente, fără a mai putea achita obligațiile fiscale curente subsecvente. Sau situațiile în care inspecția fiscală în derulare la data intrării în vigoare a OUG nr.69/2020 s-a finalizat cu obligații fiscale accesorii, ce au fost anulate, lăsând fără resurse contribuabilii în cauză pentru plata obligațiilor fiscale principale curente ce s-au acumulat în pandemie. Cum la fel merită amintite în mod special inspecțiile fiscale în derulare atât la intrarea în vigoare a a OUG nr.69/2020, cât și în prezent, care vor ridica de asemenea un semn de întrebare mare pentru contribuabili cum anume să procedeze. Iar exemplele pot desigur continua, dispozițiile legale trebuie analizate în detaliu și cu atenție, pentru a decide cele mai bune opțiuni de utilizat dintre ele prevăzute de lege.
Zicala „mai avem timp pentru a lua o decizie” se aplică și cererilor de eșalonare și/sau amnistie fiscală ce trebuie formulate până la 15 decembrie 2020?
O decizie în cunoștință de cauză trebuie să aibă în vedere în primul rând toate detaliile tehnice extrem de complicate ale celor două reglementări, împreună cu toate consecințele juridice pe care le implică, dar și o analiză a eforturilor economice și financiare pe care le presupune accesarea acestor facilități. În special, ar trebui puse în balanță avantajele și dezavantaje pe care costul angrenării de resurse externe (dobânzi bancare/intragrup) le-ar putea genera pentru accesarea facilităților prin opoziție cu obligațiile fiscale principale și/sau accesorii după caz, eșalonate sau chiar anulate.
Aceasta înseamnă că în toate cazurile este necesară analizarea specifică a situației particulare a fiecărui contribuabil în parte și a tuturor combinațiilor posibile în diferitele ipoteze posibil incidente pentru a determina care variantă este optimă. Și dacă în ultima dintre situațiile de excepție mai sus-expuse cronometrul pentru adoptarea acesteia încă nu curge, pentru toate celelalte, ca și pentru unele dintre cele regulă expuse timpul rămas pentru adoptarea unei decizii este foarte scurt.
Or, dacă soluțiile sunt de obicei implementate în ultima clipă, când se poate dovedi prea târziu, existând riscul de erori sau imposibilitatea de a mai corect ceva, anul acesta trebuie să nu uităm că pandemia va îngreuna totul.
COMMENTS