Proiectul de buget pentru anul 2019 a prevăzut cele mai mari venituri şi cheltuieli raportate la PIB din ultimii ani, peste valorile record consemnate în anul 2015. Astfel, ponderea încasărilor ar urma să ajungă la 33,4% din PIB (comparativ cu 33,1% în urmă cu patru ani), în timp ce valoarea cheltuielilor va atinge 35,9% ( doar 34,6% în acelaşi an, 2015).
Evoluţia execuţiei bugetare în perioada 2015 – 2018
| Anul | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
| Venituri (% PIB) | 33.1 | 29.5 | 29.4 | 31.1 | 33.4 |
| Cheltuieli (% PIB) | 34.6 | 31.8 | 32.2 | 34 | 35.9 |
| Sold (%PIB) | -1.47 | -2.4 | -2.84 | -2.88 | -2.55 |
Sursa: Ministerul Finanţelor
Faţă de anul 2018, se merge pe o (discutabilă) creştere mai mare a încasărilor (+15,7%) decât a cheltuielilor (+14%). Tradusă la nivel de PIB în +2,3% pe încasări şi +1,9% pondere majorată a sumelor antamate de stat pentru ordonatorii de credite. Rezultatul ar urma să fie o scădere a deficitului bugetului general consolidat de la 2,88% din PIB la 2,55% din PIB, inclusiv o scădere a valorii nominale de la -27,4 miliarde lei la -26,1 miliarde lei.
Evoluţia bugetului (2015 – 2019, miliarde lei)
| Anul | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 |
| Venituri , | 233,8 | 223,9 | 251,9 | 295,1 | 341,4 |
| Cheltuieli | 243,4 | 242,2 | 276,2 | 322,5 | 367,5 |
| Deficit | -9,6 | -18,3 | -24,3 | -27,4 | -26,1 |
Sursa: Ministerul Finanţelor
Peste jumătate din creşterea veniturilor totale ale statului ar urma să provină din creşterea contribuţiilor de asigurări sociale ca pondere în PIB de la 10,3% la 11,5%, urmare a unei evoluţii prognozate a salariului mediu brut de la o medie de 4.502 lei în 2018 la 5.163 lei în 2019 (adică +14,7% pe total economie, potrivit CNSP).
În contrapartidă, cheltuielile de personal ar urma să atingă pragul de 10% din PIB (cu bugetarii la +19%, adică peste media pe economie) şi vor depăşi, totodată nivelul psihologic de 100 de miliarde de lei (mai precis, 102,5 miliarde lei). De remarcat că, în schimb, asistenţa socială va primi tot 10,7% din PIB, după o majorare cu ceva mai mult de opt procente.
Dacă educaţia ar urma să beneficieze de un spor consistent (+47% sau aproape 10 miliarde lei în plus), banii urmând să se ducă peste două treimi către majorări salariale, sănătatea va primi bani în plus în nota generală (+12%, respectiv cam cinci miliarde de lei, exclusiv subvenţia pentru echilibrare)
Deficitul se va diminua în principal ca urmare a unor sume mai mici de rambursat către UE în 2019 faţă de 2018, în contul împrumutului de macrostabilizare luat în 2009 la vremuri de criză ( diminuarea plăţilor programate echivalează cu două treimi din scăderea de o treime de punct procentual din PIB a minusului finanţelor publice).
COMMENTS