Prof. univ. dr. Bogdan Căpraru
În ultimul timp se vorbește tot mai mult în spațiul public despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acțiune de sprijin pentru economiile Uniunii Europene, concepută la nivelul acesteia. Acest program este văzut ca fiind „elixirul” necesar pentru a rezolva multe deziderate la nivelul economiei și societății românești. Atât resursele atrase pe linia unor granturi, cât și cele sub formă de împrumut ar putea avea efectele așteptate, dar cu respectarea a două condiții foarte importante: aplicarea reformelor asumate în propunerea de plan și respectarea cu strictețe a tuturor jaloanelor pe care le implică implementarea acestuia, a regulilor specifice în derularea programelor europene. În caz contrar, absorbția acestor fonduri ar putea fi una redusă, cu riscuri de stopare a unor proiecte deja începute și nerambursarea din program a sumelor deja cheltuite. În tot acest demers, băncile vor avea un rol important, atât în mod direct, cât și indirect, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Acest program la nivel de UE se bazează pe 6 piloni: 1. Tranziția spre o economie verde; 2. Transformarea digitală; 3. Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; 4. Coeziunea socială și teritorială; 5. Sănătate și reziliență instituțională; 6. Copii, tineri, educație și competențe. După cum vedem, acești piloni vizează o dezvoltare economică sustenabilă, cu impact redus asupra mediului, în tandem cu o dezvoltare a nivelului de trai axată pe starea de sănătate a populației, viitorul tinerei generații, unitate și armonie socială. Într-o altă ordine de idei, el va produce efecte în economie prin două canale: infuzie de resurse financiare de anvergură pe termen mediu, precum și prin schimbările structurale în cadrul economiei, ca urmare a implementării reformelor asumate și a dezvoltării domeniilor unde vor fi direcționate aceste resurse.
Cum vor fi implicate băncile în acest demers și care va fi impactul PNRR asupra activității bancare din România? Voi analiza pe scurt aceste aspecte în cele ce urmează.
- Băncile vor avea posibilitatea de a oferi resurse de împrumut pentru cofinanțări sau pentru asigurarea cash-flow-lui în scopul dezvoltării de proiecte de către firme finanțate prin resurse din program. Acest gen de finanțare va fi utilizată și de către administrațiile publice locale, în demersurile pe care ele le vor face pentru dezvoltarea de proiecte, în special în cele de infrastructură. În acest context, băncile pot fi angrenate încă din prima fază a demarării finanțărilor din PNRR;
- În urma acestor acțiuni, băncile vor asigura și consultanță specifică necesară pentru utilizarea resurselor obținute atât din finanțarea bancară (pentru cofinanțare sau/și finanțarea pentru asigurare de cash-flow), dar și din PNRR. Astfel, crește eficiența în implementare a proiectelor admise la finanțare, evitându-se risipa de resurse, a blocărilor de proiecte și riscul de nerambursare a sumelor consumate pe parcursul proiectului (în urma depunerii cererilor de rambursare a resurselor utilizate aprobate în bugetul proiectului);
- Totodată, prin intermediul funcției băncilor de aprobare a cererilor de finanțare ținând cont de viabilitatea acestora, realizează o triere a firmelor înscrise în program și care apelează la resursele oferite de bănci în situațiile mai sus menționate. De asemenea, prin funcția de monitorizare a utilizării resurselor, va crește gradul de eficiență în implementarea proiectelor finanțate din PNRR;
- Prin direcționarea resurselor în economie spre domeniile celor 6 piloni, creșterea intermedierii financiare va fi una sustenabilă pe termen lung și cu implicații pozitive în ceea ce privește dezvoltarea economică, cu efect de cauzalitate inversă asupra intermedierii financiare. Astfel, băncile ar putea intra în scenă în a doua fază, după finanțarea prin PNRR, finanțare care ar avea ca efect apariției de noi firme bancabile și dezvoltarea a unora deja existente, devenite și ele, la rândul lor, mai viabile și cu nevoi de produse și servicii bancare de finanțare sustenabile;
- Vom asista la o creștere a ponderii finanțării companiilor de tip high-tech și knowledge intensive services, precum și a celor care prin activitatea, produsele și serviciilor lor sunt prietenoase cu mediul, modificând structura din prezent după criteriul tehnologic al expunerilor bancare;
- Bineînțeles că acest aflux de resurse vor intensifica serviciile de plăți oferite de bănci, amplificând volumul acestora. Tot în acest context, băncile vor derula și o serie de operațiuni bancare adiacente menite să sprijine implementarea PNRR (de exemplu scrisori de garanție bancară, bilete la ordin, conturi de tip escrow, schimb valutar etc.)
- Filosofia de business și comportamentul antreprenorilor se va schimba (inclusiv pe linia disciplinei financiare), gradul de educație financiară și antreprenorială va crește, ceea ce va contribui la creșterea nivelului de bancabilitate al firmelor (și pe această cale), precum și a cererii de produse și servicii bancare cât mai diversificate și sofisticate;
- Unele dintre IMM-uri vor trece la statutul de corporații, dând prilej băncilor să se dezvolte tot mai mult și pe acest segment. Volumele mai mari de afaceri derulate cu firmele din categoria corporații vor spori nivelul intermedierii financiare;
- Prin creșterea gradului de bancarizare, atât în ceea ce privește populația, cât și firmele, se vor amplifica economiile de scală și de scop în activitatea bancară, cu efecte pozitive asupra costurilor băncilor și, astfel, o intermediere mai ieftină și mai accesibilă.
În concluzie, PNRR-ul ar putea determina un boost în economia românească și în activitatea bancară, deopotrivă. Va ajuta mult la creșterea rolului băncilor în dezvoltarea economică, iar intermedierea financiară prin bănci se va ameliora atât din punct de vedere cantitativ, dar și calitativ. Astfel, vom putea asista la creșterea nivelului creditului neguvernamental în PIB, creștere bazată pe amplificarea finanțărilor în domenii sustenabile pe termen lung, cu efecte benefice asupra creșterii economice și a nivelului de trai din țara noastră. Într-o altă ordine de idei, PNRR este marea noastră șansă ca națiune de a trece la un al nivel economic și de a îmbunătății bunăstarea. Cu un buget public încordat la maxim, cu o datorie publică ridicată, cu o criză sanitară care persistă și fără acea disciplină impusă de astfel de finanțări nu vom reuși prea curând să răzbatem! Astfel, PNRR nu e doar o șansă, ci și un „must have”!
Acest articol reprezintă un punct de vedere personal al autorului şi nu implică instituţiile din care acesta face parte.
COMMENTS