Daniel Apostol: Sectorul energetic este un sector economic bine dezvoltat, cu mare potențial de dezvoltare și extrem de captiv fiscal

Daniel Apostol: Sectorul energetic este un sector economic bine dezvoltat, cu mare potențial de dezvoltare și extrem de captiv fiscal

Finmedia și revista Piața Financiară au organizat o dezbatere de real interes și importanță pentru România, dedicată sectorului energetic, în data de 30 septembrie 2024, la hotel Ramada North. Evenimentul „ENERGY FOCUS” a reunit speakeri și participanți care au reușit să construiască un tablou al momentului în ceea ce privește sectorul energetic din România, și a încercat să identifice principalele tendințe și transformări ale pieței din viitorul apropiat. Directorul general al Federației Patronale Petrol și Gaze, Daniel Apostol, a vorbit la acest eveniment, punând accent pe viziunea industriei pe care o reprezintă cu privire la tranziția energetică.

„FPPG a anunțat încă de acum un an care este viziunea industriei pe care o reprezint aici cu privire la tranziția energetică. Și veți regăsi producătorii de oil and gas, având în business planurile lor de dezvoltare a afacerii și în planurile de investiții pentru perioada următoare, multe tehnologii noi.

Noi am identificat cel puțin 10 zone în care producătorii de energie își concentrează interesul și încearcă să dezvolte proiecte de investiții cu rol în dezvoltarea sistemului și cu rol în contribuția directă la ceea ce se numește tranziție energetică. Și aici sigur putem vorbi de hidrogen, putem vorbi de carbon capture și storage, putem vorbi de hidro, putem vorbi de wind offshore, putem vorbi de nuclearul mic, putem vorbi de biometan. Important este că ajungem să discutăm concret, având în față aceste tehnologii și având în față oportunități de dezvoltare a sectorului care vin către noi din transformarea economică care este implicită acestei sintagme, tranziția energetică.

Tranziția energetică pare a fi așa mai mult o politică europeană, frumos de spus și mai frumos de făcut. De fapt este vorba de o transformare economică în profunzime. Transformarea economică înseamnă o transformare a forței de muncă. Cred că este una dintre cele mai mari provocări pe care, împreună cu inteligența artificială, le avem de traversat și de făcut față în ani buni de aici încolo. Noi tehnologii înseamnă noi profesiuni. Noi profesiuni înseamnă poate noi specializări, noi universități. Vin și eu cu o întrebare retorică. Din 500 înscriși la facultate, câți termină? Și câți din cei care termină facultatea își practică meseria? Câți din cei care termină ingineria, indiferent care ar fi sectorul de inginerie pentru care se pregătesc, ajung să fie ingineri cu adevărat?

Cât de seducători putem fi noi cei din industrie pentru aceste noi competențe pentru tineri. Cum facem să fie tranziția energetică și transformarea economică cu adevărat apetisante pentru forța de muncă a viitorului. Altfel vom vorbi doar despre plecați, plecați din industrie sau plecați din țară.

Revin însă la tranziția energetică și la gazul natural. Nu avem voie să discutăm de transformarea economiei în contextul tranziției energetice, dând la o parte ceea ce avem deja, resursele naturale, resursele naturale de care dispunem. România este într-o poziție la nivel european extrem de favorabilă. Pentru că dispunem de aceste zăcăminte de gaze naturale descoperite atât onshore, cât și offshore care pot să asigure producție și consum de energie pe o perioadă semnificativă din momentul în care intră în producție aceste zăcăminte, și care pot să asigure resurse financiare companiilor care au nevoie să investească în tehnologii noi. Producătorii de oil and gas din federație, membrii ai federației pe care o reprezint, și-au manifestat interesul și deja au în business plan-ul lor proiecte de investiții în noi tehnologii.

Vorbim de prezența gazului metan ca oportunitate, nu ca amenințare. Eu știu că sună foarte frumos manifestul foarte verde european, dar ați văzut că și la nivel european foarte verdele acesta a căpătat niște nuanțe menite să ajute industria europeană să supraviețuiască în competiția mondială între o Americă în continuă dezvoltare, între o Chină în continuă dezvoltare și fără norme europene de constrângere și sub o birocratie europeană greu de cărat în spate.

Ceea ce invocăm noi adesea în toate discuțiile noastre, când zic noi, nu mă refer doar la mine și la colegii mei, cred că toți cei de la masă suntem implicați în discuții cu stakeholderii și cu factorii decidenți, ca și la nivel național să încercăm să avem grijă prin politicile publice, să favorizăm dezvoltarea sectorului energetic, nu încorsetarea lui într-un set prea împovărător de reguli, fie că sunt cadre de reglementare, fie că sunt obligații fiscale. Este mesajul pe care l-am văzut purtat în Uniunea Europeană, foarte accentuat în ultimele săptămâni. Săptămâna trecută a fost făcut public raportul Mario Draghi despre competitivitate. Sigur, era gata prin iunie dar l-au făcut public acum ca să mai trăiască comisia câteva luni liniștite. Trebuie să avem politici publice care să încurajeze dezvoltarea sectorului și să nu-i pună bariere. Pentru că de aici colectăm taxe și impozite.

Sectorul energetic, pe care îl reprezentăm toți aici, este un sector economic bine dezvoltat, cu mare potențial de dezvoltare și extrem de captiv fiscal. La fiecare picătură de carburant de-i dați drumul la vreo pompă indiferent al cărui furnizor, statul își ia partea la mai mult de jumătate din prețul acelei picături. Deci suntem cel mai bun sistem de colectare a taxelor și impozitelor, pentru că le plătim. Producătorii de energie, dezvoltatorii de rețele, care fac proiecte de investiții, nu au cum să nu fie buni plătitori fiscali. Deci nu au cum să nu fie buni parteneri ai statului. De aceea, cred că și statul trebuie să aibă grijă de politicile publice menite să favorizeze tranziția energetică. Trebuie să aibă grijă să protejeze resursele naturale care trebuie folosite în această tranziție energetică și în această transformare economică.

Văd foarte des în ultimele săptămâni, că devine din nou o eleganță a speech-ului, reindustrializarea României. Ce frumos sună! Pe bazele a ce? Păi, tocmai pe bazele resurselor naturale de care dispunem. Avem gaze naturale, hai să gândim reindustrializarea României plecând de la resurse. Mai avem ceva resurse umane, oameni care mai sunt dispuși la muncă, deci forță de muncă, iar resurse financiare există, dacă venim să creăm cadrul corect acestor investiții despre care vorbim foarte des.

Nu sunt expert, ca să vă vorbesc de hidrogen, dar sunt un reprezentant al sectorului care poate să vă spună așa. Suntem foarte preocupați, și veți găsi între membrii federației companii care sunt foarte preocupate de proiectele de hidrogen, și nu avem cum să-l dăm la o parte. Este unul dintre pilonii de dezvoltare. Noi v-am provocat pe toți cu sintagma viitorul energiei. Este de altfel și o platformă de educare publică pe care am construit-o. Există și site-ul viitorul energiei. Acest viitorul energiei însumează acolo de fapt toate tehnologiile alături de hidrogen, care vin să completeze peisajul.

Noi nu mai putem vorbi doar de țiței și gaze naturale de sine stătător, în ideea că avem niște obiective la nivel european și național, în ideea că această transformare economică, tranziție energetică totdeauna o subliniez, nu e doar o marotă, e o transformare economică în profunzime, va impune și găsirea acestor oportunități de hidrogen.”

 

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0