Daniela Budurea este absolventă a Facultăţii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar cariera şi-a legat-o indisolubil de transferurile de bani sub „blazonul” Western Union: fie în structura dealerului independent Dollar Express de la începuturi, fie în managementul Agentului Angelo Costa din România, fie în ierarhia de top locală şi europeană a Western Union.
Plecată acum trei ani de la cârma filialei locale Western Union din România pentru doi ani, a revenit în 2014 pe aceeaşi poziţie – mai experimentată, mai determinată, mai familiară cu algoritmul performanţei.
Aţi revenit anul trecut în poziţia de director de ţară pentru România şi Bulgaria după o perioadă de doi ani în care aţi ocupat poziţii de senior management în reţeaua companiei din Europa, având ca responsabilitate continuarea extinderii în regiune şi accentul pe canale electronice. Cum aţi resimţit acest „intermezzo”, cât de mult a contat în experienţa dumneavoastră globală din companie?
Poziţia pe care am ocupat-o începând cu anul 2012 în structura europeană de management a companiei mi-a permis să am o nouă perspectivă asupra business-ului. Am răspuns de conturile guvernamentale şi de reţeaua de agenţi poştali ai Western Union, printre care şi unul dintre cele mai mari conturi din Europa, Deutsche Post Bank. Am călătorit foarte mult, am venit în contact direct cu parteneri şi colaboratori din pieţe diferite, cu specificităţi culturale diferite. Am putut să compar aşteptările şi comportamentele clienţilor din diverse pieţe europene, de la Germania la Elveţia, de la Italia la România. În plus, am câştigat şi experienţa de migrant, fiind obligată să mă expatriez la Viena. Toate aceste experienţe sunt foarte valoroase pentru un manager şi îmbogăţesc semnificativ înţelegerea acestui business, în care nu poţi gândi local, ci ai nevoie de perspectivă internaţională.
O întrebare frontală: aţi ales dumneavoastră să reveniţi ca şef acasă, în România, sau vi s-a cerut asta?
A fost vorba de un concurs fericit de împrejurări. Pe de o parte, a fost un proces mai amplu de reorganizare a structurii de management a Western Union, în care prioritară a fost apropierea de client, iar eu, ca româncă şi manager cu ani buni de experienţă în cadrul companiei, inclusiv în România, aveam profilul potrivit pentru această poziţie.
Pe de altă parte, poziţia de manager pe care am ocupat-o în cadrul structurii europene a companiei la Viena mi-a dat o nouă perspectivă asupra a ce e de făcut şi se poate face pe piaţa din România. Aşa că am profitat de această oportunitate, m-am întors în România şi am preluat conducerea business-ului pe piaţa de aici şi din Bulgaria. Misiunea mea este continuarea extinderii reţelei de locaţii ale Agenţilor pe cele două pieţe şi diversificarea mixului de canale prin care consumatorii au acces la serviciile Western Union, cu accent pe canalele electronice.
Este notabil ritmul cu care Western Union îşi diversifică varietatea canalelor prin care oferă transferuri tradiţionale, cash-to-cash, de la ghişeu sau, în cazul celor care deţin un cont bancar, direct de la bancomat, de pe telefonul lor mobil sau prin internet banking. Cum au privit/primit clienţii dumneavoastră aceste variante complementare de transferuri de bani?
Observăm o creştere foarte bună pe canalele alternative (account based money transfer – ABMT), adică acele canale care pun la dispoziţia clienţilor ridicarea banilor direct de la ATM sau prin online şi mobile banking.
La nivel global, ponderea canalelor alternative (online, mobile şi ATM) a ajuns la aproximativ 6% în cadrul Western Union. În România avem deja trei parteneri care oferă servicii ABMT, iar accesul la transferurile de bani direct de la ATM este asigurat de o reţea de 4.200 de bancomate.
Dacă mulţi dintre clienţi aleg să migreze spre tranzacţiile online, cu comisioane mult mai mici, de unde veţi recupera din veniturile astfel diminuate?
Dezvoltarea canalelor electronice este de câţiva ani unul dintre imperativele strategice majore ale Western Union în întreaga lume, iar business-ul din România este aliniat acestei direcţii. Studiile pe care le efectuăm regulat arată un interes în creştere al consumatorilor pentru zona digitală şi mobilă, însă vedem totodată că majoritatea utilizatorilor noştri tradiţionali preferă încă tranzacţiile în cash.
Cel mai probabil, acestea din urmă nu vor dispărea, iar noi ne pregătim să răspundem nevoilor în schimbare ale consumatorului şi impactului generat în întreaga lume de noile tehnologii printr-un mix cât mai echilibrat de opţiuni de transfer între canalele tradiţionale şi cele electronice.
Aţi depăşit anul trecut, în cadrul sistemului Western Union, pragul psihologic de 50 de milioane de transferuri de bani din şi către România. Ce pondere au avut, în tot acest timp, transferurile către România vs. cele originate din România? Când aţi înregistrat valori minime şi maxime?
România a fost şi încă este o piaţă predominant de destinaţie a transferurilor de bani. Peste 85% din totalul tranzacţiilor Western Union sunt trimiteri de bani către România.
Conform datelor BNR, remiterile către România au înregistrat o scădere în anii 2009-2010. După această dată, ele s-au stabilizat şi s-au menţinut la un nivel constant, înregistrând în ultimii ani creşteri uşoare, de sub 5%, dar stabile, iar acest trend se estimează că se va menţine şi în anii următori.
Anul viitor se vor împlini două decenii de când operaţi direct şi în România, acum în peste 6.200 de locaţii. În ce alte ţări foste comuniste aveţi o tradiţie la fel de îndelungată şi rezultate cel puţin la fel de bune ca aici?
Western Union este o companie globală şi operăm în 200 de ţări din întreaga lume. Misiunea noastră este să fim acolo unde oamenii au nevoie de serviciile noastre, deci implicit în foste ţări comuniste. Cu titlu de exemplu, pe zona Europei, suntem de peste 23 de ani pe piaţa din Polonia, iar în Rusia împlinim anul acesta 24 de ani.
Puţini dintre cei care funcţionează în lumea financiar-bancară din România ştiu că dincolo de pregătirea dumneavoastră profesională de profil, desăvârşită printr-un MBA la Viena, aţi fost permanent fidelă brandului Western Union, dar aţi condus şi un ziar al diasporei, „Gazeta Românească”. Ce vă mai amintiţi despre această experienţă?
Îmi amintesc de o perioadă de efervescenţă. Era anul 2005, când Agentul principal al Western Union, Angelo Costa, a integrat operatorul Dollar Express din România, unde eu ocupam poziţia de director executiv la acea vreme.
Mi s-a propus să preiau conducerea entităţii nou formate. Am acceptat cu bucurie această nouă provocare. A urmat o perioadă foarte intensă, de dezvoltare a business-ului atât pe plan local, în România, cât şi pe principalele pieţe din Italia şi Spania. În acest context am preluat conducerea „Gazetei Româneşti”, publicaţia etnică ce făcea parte din grup, redactorul-şef fiind Sorin Cehan. Am lucrat cu câţiva colaboratori, însă reuşeam să coordonez toate activităţile. Toate acestea mi-au permis să acumulez o experienţă complexă în business, astfel că, în 2011, când Angelo Costa a fost achiziţionat de Western Union, am rămas în companie şi am preluat coordonarea activităţii pe pieţele din România şi Bulgaria.
Primăvara aceasta se arată, parcă, mai îngăduitoare, mai grăbită, mai pusă „pe fapte mari”. Simţiţi asta cumva şi în business? Se face curăţenie şi se dezmorţesc afacerile din Europa şi din România?
Se remarcă un început de anceva mai optimist decât anul precedent în Zona Euro, pe fondul unei redresări economice timide în2014. Estimările Oxford Economics vorbesc de o creştere de 1,5% a PIB-ului Zonei Euro în 2015, atrăgând după sine dezgheţarea pieţei muncii şi relansarea consumului. Putem vorbi, prin urmare, de semne bune.
Încă nu avem disponibile rezultatele Western Union pentru primul trimestru din 2015, însă pe segmentul consumer-to-consumer tendinţele sunt de creştere uşoară, de un digit, în trimestrul 4 din anul trecut. Până la sfârşitul anului 2014, Western Union a efectuat 255 de milioane de tranzacţii consumer-to-consumer la nivel global, realizând transferuri totale de 85 de miliarde de USD între consumatori şi 484 de milioane de plăţi comerciale.
COMMENTS