Datoria publică a României a scăzut în luna septembrie la 48,5% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de 556,36 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la cea mai recentă valoare anunțată de INS pentru cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.146.394,4 milioane lei.
Evoluția datoriei publice totale între 2015 și sep. 2021
Reamintim că datoria publică urcase în luna aprilie 2021 până la 49,9%, adică imediat sub pragul de 50% de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Anunțul cu nivelul de 48,5% a venit, corect din punct de vedere al sincronizării datelor pe final de trimestru, imediat după publicarea PIB pe T3 2021, care a înlocuit în suma celor mai recente patru trimestre PIB pe T3 2020. Altminteri, pragul critic ar fi fost depășit (50,2%).
Evoluția indicatorului de datorie publică în 2021 (% din PIB)
Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep.
Datoria publică 47,8 48,0 48,0 49,9 49,7 49,5 49,2 49,7 48,5
Dacă luăm din urmă seria de statistici lunare publicată de MF (unde luna iulie apare înlocuită cu luna septembrie, dar am refăcut calculele, conform metodologiei europene pe baza PIB utilizat în august), observăm că punctele critice au venit din trei în trei luni, în mai și august (49,7% din PIB).
Practic, asistăm la o cursă între creșterea PIB și cea a îndatorării, cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial. Punctul de control pentru finalul anului va fi luna noiembrie, care se va raporta la același PIB ca și luna septembrie. Pentru a ne încadra în pragul de 50%, ar trebui ca adaosul de datorie publică cumulat pe octombrie 2021 și noiembrie 2021 să fie mai mic de 16,8 miliarde lei (diferența între jumătate din PIB-ul de 1.146,4 miliarde lei utilizat acum și cele 556,4 miliarde lei deja consemnate la finele lui septembrie).
Dacă trecem de borna „periculoasă” din noiembrie ( când trebuia să avem bugetul pe 2022, dacă ar fi avut cine să îl facă), ajungem în decembrie. Când intrarea în calcul a PIB pe T4 2021 la valoarea prognozată de 1.190,3 miliarde lei ne-ar mai creea un spațiu de circa 22 miliarde lei pentru ultima lună a anului.
Important este că datele financiare au ajuns la limită, gestiunea banilor este foarte dificilă, inclusiv din perspectiva faptului că va trebui să ne ajustăm deficitul public de la prezumatul nivel de -7,13% din PIB spre reintrarea treptată în marja de -3% din PIB. Trepte care sunt cuprinse teoretic între un sfert și o treime, ceea ce explică intenția de a merge cu deficitul undeva între -5,90% și -5,84% din PIB pentru 2022 (dacă treimea și sfertul se raportează la spațiul dintre -7,13% și -3%, dacă ar fi fost vorba despre celebrul MTO, medium term objective, ar fi trebuit să fie de cel mult -5,6%).
Și mai explică necesitatea absolută de a absorbi cum trebuie cât mai mulți bani europeni din PNRR, din moment ce spațiul de împrumut pentru anul viitor e practic nul (de la 14,7% sub 50% pentru 2020 – cu beneficiul singurului parametru rămas din perioada socialistă și făcut praf la criza precedentă, din 2009 – la doar 2,6% sub pragul de 50% în 2021) și, oricum, dobânzile la care ne împrumutăm pe piața liberă sunt deja de peste 5%, nu fracțiuni de punct procentual pentru banii veniți cu garanția UE.
Datoria pe termen mediu și lung a avansat în primele nouă luni ale lui 2021 cu circa 54,3 miliarde lei (de la 482,2 miliarde lei în decembrie 2020 până la 536,5 miliarde lei), în timp ce obligațiile asumate pe termen scurt (mai puțin de un an) s-au majorat cu circa 2,24 miliarde lei (de la 17,66 miliarde lei la 19,90 miliarde lei). Așadar, păstrarea în limita celor 16,8 miliarde lei datorie suplimentară pe 2 luni e fezabilă și vom vedea dacă a fost obținută, pentru a nu avea emoții la implementarea bugetului pe 2022.
De reținut pe partea de riscuri de curs, după valute, datoria publică s-a majorat în primele trei trimestre ale anului cu doar 17,5 miliarde de lei în valută națională dar cu mai mult decât dublu (36,2 miliarde lei) în echivalent pe segmentul denominat în euro. Ceea ce aproape a egalizat scorul obligațiilor în lei și valută de la circa 239 – 219 la finele anului anterior până la egalitatea dată de rotunjire 256 – 256, desigur în miliarde lei. Astfel, în structură, obligațiile de plată în lei au depășit de puțin 46% din total, la fel cu cele în euro, iar cele în dolari americani s-au păstrat sub 8% (de la 40,1 miliarde lei la 43,1 miliarde lei în echivalent).
COMMENTS