Datoria publică a României a ajuns după primele două luni din anul curent la 50,6% din PIB, potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Suma calculată potrivit metodologiei europene a fost de circa 597 miliarde lei iar raportarea s-a făcut la PIB cumulat pe cele patru trimestre anterioare, respectiv 1.179 miliarde lei.
Tehnic, Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor după ce suma datorată de stat s-a majorat cu peste 20 miliarde lei față de finalul anului precedent însă aproape jumătate din aceasta o reprezintă componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență. În absența acesteia (includerea s-a făcut din motive de metodologie statistică), ponderea în PIB ar fi fost de 49,8% iar rezultatul PIB a fost deja recalculat de INS la 1.182 miliarde lei în varianta provizorie 2.
O foarte probabilă majorare a PIB nominal pe primul trimestru al anului de la circa 228 miliarde lei în T1 2021 până la 242 milarde lei în T1 2022 (+6,3% în termeni nominali, în condițiile în care prognoza PIB +11,3% nominal pe întreg anul) ar readuce indicatorul datoriei publice înapoi sub cota de 50% la publicarea datelor definitive.
Una peste alta, asistăm la o cursă între creșterea PIB și cea a îndatorării, cu marje foarte strânse de derapaj financiar potențial și de trecere la măsuri drastice de austeritate. Deocamdată, estimarea de 49,9% din PIB anunțată de MF pentru finalul anului în curs s-ar putea regăsi la finele T1 2022, după ce se va afla rezultatul economic pe primul trimestru.
Atenție, însă, păstrarea sub cota de avarie de 50% este condiționată de realizarea creșterii economice de 4,3% în termeni reali (puțin credibilă după recenta estimare de 1,9% a Băncii Mondiale) și de încadrarea în deficitul de 5,84% din PIB pentru deficitul bugetului general consolidat, în contextul unor măsuri sociale necesare dar cam generoase în raport cu sursele de venit.
Dobânda pe termen lung a fost de 6,20% în martie
Dobânda pe termen lung pentru România a ajuns deja în luna martie 2022 la valoarea medie de 6,20%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Acest indicator a avut cea mai mare creștere din ultimele 12 luni, după ce staționase în prima lună a anului curent la nivelul din decembrie 2021 (5,37%).
Acest indicator a evoluat încă și mai abrupt decât la noi în Ungaria (de la 4,86% la 5,92%), Polonia (de la 3,95% la 4,83%) și Croația (de la 1,23% la 2,08%) fiind ceva mai ponderat doar în cazul Cehiei (de la 3,03% la 3,53%). Cu moneda indexată la euro și aflată în proces de adoptare a monedei unice, Bulgaria a înregistrat un salt de la 0,61% până la 1,09%.
România a păstrat deocamdată prima poziție ca medie lunară în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, dar distanța de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-a diminuat. Această creștere a dobânzilor ar trebui să îngrijoreze din perspectiva faptului că datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB pe datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor.
Ecartul costurilor de împrumut a fost de circa 5% în raport cu Ungaria, aproape 30% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și la 75% în raport cu Cehia, țările la care ne raportăm pentru poziționarea în regiune.
Totuși, ar fi de menționat evoluția sinuoasă, după cum se vede din infografic. Datele din 13 aprilie martie 2022 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,81% (sursa tradingeconomics.com). De reținut, însă, deja Ungaria a urcat în aceeași zi până la 6,87% iar Polonia s-a apropiat la 6,04%, ceea ce arată că ne aflăm pe un trend regional dar într-o poziție ceva mai bună decât anterior.
Astfel, pe fondul unei gestiuni prudente a politicii monetare, care a lăsat loc pentru creștere economică prin dozarea cu parcimonie în context regional a avansului dobânzilor (doar 3% rata dobânzii de politică monetară la noi, față de 4,4% în Ungaria, 4,5% în Polonia și 5% în Cehia), România se află în poziția de a lua măsuri la fel de bine chibzuite și în plan fiscal-bugetar, pentru a limita luarea de noi împrumuturi într-un context dificil pe plan internațional și a păstra ținta de ajustare a deficitului bugetar (-5,84% din PIB) pe traiectoria de reintrare în criteriile Maastricht.
COMMENTS