Prima ediție din acest an a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.), tratează pe larg subiectul criptomonedelor, mai ales în contextul prăbușirii valorii acestor active extrem de riscante.
Deși nu are în atribuții supravegherea piețelor cripto, Autoritatea este preocupată de evoluția acestor active, în contextul în care din ce în ce mai mulți consumatori din România le-au accesat.
„Decuplarea piețelor financiare de fundamentele economice poate genera bule speculative și conduce la creșterea riscului sistemic. Un astfel de exemplu este piața de criptomonede care a fost zdruncinată de un val de scăderi în primul trimestru din 2022. Principalele criptomonede au avut o evoluție similară unei bule speculative, înregistrând o creștere rapidă de peste 3 deviații standard, urmată de o scădere rapidă din trimestrul III 2021 până în prezent.”, punctează analiștii A.S.F. încă din debutul capitolului dedicat criptoactivelor din Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare.
Documentul citat, disponibil pe site-ul A.S.F., vine și cu o prezentare amplă a modului în care funcționează criptoactivele, dar și cu o clasificare a acestor active, ce poate fi utilă consumatorilor care se gândesc să investească.
De exemplu, Raportul tratează cazul „Luna”, moneda virtuală care și-a pierdut întreaga valoare în doar câteva zile, provocând un cutremur pe piața de profil, dar și un val de reacții în întreaga lume.
„Un declin major al Bitcoin a coincis cu o scădere a valorii token-ului Luna, ca urmare a faptului că investitorii au lichidat toate criptomonedele. În cea mai mare parte a istoriei monedei, raportul este mai mare de unu, ceea ce înseamnă că investitorii pot răscumpăra întotdeauna jetoanele TerraUSD la valoarea nominală. La 10 mai 2022, raportul dintre criptomoneda Luna și capitalizarea de piață a TerraUSD a scăzut sub 0,5. Prin urmare, nu exista o modalitate fezabilă de a răscumpăra toate monedele TerraUSD la valoarea nominală. Fundamentele slabe ale parității au declanșat un atac speculativ. Mecanismul de arbitraj s-a întrerupt atunci când prețurile Luna au continuat să scadă. În concluzie, monedele stabile algoritmice sunt predispuse la riscul de devalorizare și la atacuri speculative atunci când sunt insuficient garantate.”, notează raportul citat.
Specialiștii A.S.F. sesizează și o relație directă între evoluția piețelor financiare clasice și cea a criptoactivelor, aspect care denotă, o dată în plus, că utilitatea acestui tip de active în diversificarea portofoliilor de investiții nu este la nivelul la care le este de multe ori prezentată potențialilor investitori.
„Corelația din ce în ce mai mare a prețurilor criptoactivelor cu principalele active financiare riscante în timpul episoadelor de criză pe piață pune la îndoială utilitatea acestora pentru diversificarea portofoliilor. A fost observată o creștere a corelației dintre randamentele criptoactivelor și cele ale acțiunilor în timpul și după incertitudinile de pe piață din martie 2020, precum și în timpul vânzărilor de pe piață din decembrie 2021 și mai 2022. Acest lucru poate sugera faptul că, în perioadele de aversiune față de risc pe piețele financiare mai mari, piața criptoactivelor a devenit mai strâns legată de activele de risc tradiționale, o tendință care se poate datora în mare parte implicării crescute a investitorilor instituționali. În schimb, corelația cu aurul a devenit negativă în timpul unei perioade de creștere a așteptărilor inflaționiste și a tensiunilor geopolitice.”, se arată în Raportul A.S.F. privind stabilitatea piețelor financiare nebancare. O clasificare clară a criptoactivelor, precum și detalii privind modalitatea de funcționare și riscurile asumate de investitori, regăsiți în ultimul Raport privind stabilitatea piețelor financiare nebancare din România, care poate fi consultat AICI.
COMMENTS