Am fost foarte plăcut surprins să descopăr că Dimana Vlaeva, directorul companiei Debt Collection Agency, stăpânește o limbă română curată și călcată apăsat în vorbire. E venită din Bulgaria acum 5 ani și deține o experiență managerială convingătoare în dezvoltarea afacerilor și comerț internațional. În anul 2012 Dimana Vlaeva s-a alăturat echipei Debt Collection Agency SA Bulgaria, iar în 2013 a pus bazele filialei românești a Debt Collection Agency din București. Are masterate în Management și marketing industrial precum și în administrație publică la universități de stat din Sofia. Crede în sorții de izbândă a activității de valorificare a creanțelor de pe piața românească, are suflu și determinare, știind să-și conducă echipa și firma în topul recuperatorilor autohtoni.
Debt Collection Agency este o companie specializată în gestionarea portofoliilor de creanțe ale clienților persoane fizice și juridice, achiziționate de la bănci, instituții financiare nebancare, companii de utilități, etc. Ce oferiți partenerilor prin achiziționarea acestor creanțe?
Într-adevăr, ne bucurăm să putem colabora cu cele mai mari bănci, instituţii financiare non-bancare şi companii active pe piaţa de utilităţi din România.
Ce facem este că acţionăm ca un real partener de cursă lungă atât cu companiile de la care cumpărăm portofolii de creanţe, cât mai ales cu debitorii noştri, pe care îi susţinem să-şi achite datoriile într-un mod corect şi sustenabil.
Suntem foarte eficienţi, rapizi şi flexibili în procesul de preluare a portofoliilor după achiziţionarea acestora. Practic, reuşim să-i degrevăm pe partenerii noştri foarte repede de gestionarea acestor credite neperformante.
De fapt, totul se reduce la filozofia noastră de business în raport cu debitorii. Pentru noi, oamenii nu sunt un scoring într-un tabel tip Excel. Pentru noi, debitorii sunt oameni cu aspiraţii şi nevoi, cu familii şi responsabilităţi. Eficienţa, rapiditatea şi flexibilitatea reies și din modul în care interacţionam cu aceştia. Înţelegem mai întâi cine sunt, îi consiliem în gestionarea bugetului lor lunar, pentru a identifica ulterior cele mai potrivite modalităţi de returnare a datoriilor. Noi, colectorii de creanţe, suntem de fapt primii actori din sectorul financiar care ajung să facă educaţie financiară în mod direct cu clienţii.
Scopul final este de a ne ajuta debitorii să se degreveze cât mai rapid de aceste datorii pentru a putea să revină pe drumul cel bun, pentru a reintra în circuitul economic, pentru a putea accesa din nou un credit.
DCA România este din 2016 parte a B2Holding, un grup norvegian cu o carte de vizită interesantă: operațiuni în 24 de ţări, circa 1.600 de angajați și venituri operaționale de 212 milioane euro în 2017. Cum s-a produs achiziția DCA România și Bulgaria acum doi ani?
B2Holding se afla într-un proces amplu de expansiune în Europa. Practic, grupul nostru şi-a extins prezenta în 24 de ţări în doar 7 ani, de la înfiinţarea sa în 2011. În România, putem spune că DCA era o companie mică, dar cu potenţial ridicat la momentul 2016. DCA a fost atractivă tocmai datorită unui model de business curat, onest, aplecat spre oameni, rapid, eficient şi flexibil.
Şi aici vă pot oferi un exemplu care să justifice parte din afirmaţia de mai sus. Aşa cum ştiţi, colectorii de creanţe din România sunt reglementaţi de ANPC. Ei bine, în cei 5 ani de când operam în România, avem zero amenzi din partea ANPC!
Preferăm să promitem mai puţin şi să livrăm mai mult. Astăzi, la doi ani de la achiziţie, suntem în top 5 cei mai importanţi jucători din piaţa de colectare de creanţe din România.
Cifrele oficiale de la Ministerul de Finanțe indică o explozie a business-ului DCA în 2016 față de 2015, când firma a trecut pe profit, iar cifra de afaceri aproape că s-a triplat, ajungând la 2,3 milioane euro. Cum s-a întâmplat acest lucru? A fost la fel bun anul 2017? Ce anticipați pentru anul în curs?
Într-adevăr, aşa cum aţi remarcat, ultimii ani au reprezentat pentru noi o creştere masivă. Dacă la început de 2016 număram 25 de angajaţi, la finalul aceluiaşi an, ajunsesem la 76, pentru ca astăzi să avem peste 130 de colegi în echipă. Expansiunea aceasta nu a fost uşoară pentru noi, a pus multă presiune asupra organizaţiei locale. Dar, gradual, am reuşit să ne consolidăm această creştere şi să continuăm în aceeaşi tendinţă.
Achiziţionarea noastră de către grupul B2Holding a presupus o putere financiară mai mare. Aceasta ne-a permis să cumpărăm portofolii importante în piaţă şi să ne extindem activitatea şi mai mult.
La final de 2017, am avut o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, cu 65% mai mare ca cea din 2016, iar în 2018 ţintim o creştere de 50% faţă de anul trecut.
Există și o altă companie a grupului B2Holding în România – B2 Kapital Portfolio Management, entitate care se ocupă de portofoliile de creanțe acoperite de garanții, spre deosebire de Debt Collection Agency, specializată pe portofoliile de creanțe negarantate. Cum colaborați la nivel local?
Fiecare dintre cele două companii este specializată pe câte un sub-segment, astfel încât împreună să putem forma un tot unitar care să răspundă nevoii din piaţă şi care să poată fi competitiv. Acest lucru se vede mai ales în momentul licitaţiilor pentru achiziţia de portofolii de creanţe, pentru că reuşim să răspundem foarte bine cerinţelor şi astfel ne maximizam şansele de reuşită.
Volumul global de credite neperformante din tot sistemul bancar național era, la finalul anului trecut, potrivit Băncii Centrale, de 14,87 mld. lei (3,25 mld. euro), în timp ce rata creditelor neperformante (cu întârzieri la plată mai mari de 90 de zile) a ajuns la 6,41%. Putem califica această situație ca fiind una acceptabilă? Cum credeți că vor evolua pe termen mediu acești indicatori?
Acest nivel de 6,41% a ratei creditelor neperformante la final de 2017 a scăzut în continuare către 6,16% la final de martie 2018. Dar acest procent continuă să fie peste media europeană, de circa 4%. În ţări precum SUA sau Japonia, rata de NPL era chiar de sub 2% la final de 2016!
Sistemul bancar a făcut progrese semnificative să ajungă la acest nivel, de la 21,9% în 2013. Ideal ar fi să continuăm această descreştere, însă acest lucru va depinde de cadrul de reglementare a cesiunii de creanţe în România.
În momentul de faţă, observăm că în plan legislativ este descurajată opţiunea băncilor şi a altor creditori de a se degreva de credite neperformante prin vânzarea acestora. Dacă această tendinţă va continua şi proiecte de lege precum 85/2018 vor fi aprobate, ne vom întoarce la situaţia din trecut, din urmă cu circa 2-4 ani.
La finalul anului trecut ați preluat de la Raiffeisen Bank România un pachet de 2.500 de credite neperformante individuale, în valoare de 271 milioane de euro. Cum decurge colectarea acestor creanțe? Ce alte colaborări relevante cu băncile românești puteți aminti?
Din păcate, nu putem oferi informaţii punctuale despre performanţa unui anumit portofoliu versus altul. Anul 2017 a fost extrem de activ pentru noi. Am achiziţionat pachete semnificative de la Raiffeisen, Alpha Bank, dar şi de la alte instituţii bancare, IFN-uri sau companii de utilităţi. Suntem bucuroşi că am câştigat aceste licitaţii importante în piaţă. Fiecare portofoliu are specificul şi provocările sale şi trebuie gestionat ca atare.
Cum se monetizează creanțele din portofolii aici, în România, comparativ cu ceea ce se întâmplă în regiune – în Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia?
În primul rând, dacă ne referim la rata creditelor neperformante din totalul creditelor e bine de ştiut că România şi Ungaria sunt cam la acelaşi nivel, dar nu stăm la fel de bine ca Polonia, Republica Ceha sau Slovacia, însă mai bine decât Bulgaria.
În fiecare dintre aceste ţări, criza financiară de acum zece ani a lăsat amprente diferite care la rândul lor au evoluat diferit. Spre exemplu, în Polonia şi Bulgaria cesiunea de creanţe este un instrument rar folosit de creditori, în favoarea servisării. România a fost vedeta ultimilor ani în regiunea centrală şi de est a Europei din perspectiva volumului mare de portofolii NPL vândute. Astfel, a devenit foarte atractivă din punctul acesta de vedere. În ceea ce priveşte rata de profitabilitate în industria noastră, date concludente la nivel de ţară nu sunt disponibile.
În România, asociaţia de industrie a colectorilor de creanţe, AMCC, realizează un studiu anual. În 2017, a reieşit că valoarea medie a creanţei achizionate a fost de 930 de euro, în timp ce valoarea medie a creanţei colectate a fost de circa 150 de euro, adică 16% din valoarea cumpărată. Totodată, valoarea medie per creanţa B2C servisată a fost de 200 de euro, în timp ce valoarea colectată a fost de aproape 70 euro per caz.
Ce mai putem vedea din raportul pe anul 2017 comandat de asociaţia de industrie este că veniturile din colectarea de creanţe au fost mai mari cu aproape 20% faţă de 2016, însă numai datorită volumului foarte mare de creanţe achiziţionate. Şi aici poate e bine să repet pentru cei care nu ştiu, însă unii colectori de creanţe fac doar servisare, unii aleg doar să achiziţioneze (aşa cum este cazul DCA), în vreme ce alte companii practică ambele modele de business.
Activitatea unei firme specializate pe colectarea de creanțe, cum este și DCA, pare amenințată de o inițativă legislativă ajunsă inexplicabil în prag de votare în Parlamentul României, ce vizează limitarea valorii recuperabile în urma cesionării creanțelor consumatorilor la dublul sumei plătite de cesionar. Ce efecte directe ar putea avea o astfel de lege pentru băncile comerciale și pentru firmele colectoare? Nu sunt astfel încurajați datornicii să nu-și mai plătească creditele?
Dacă proiectul legislativ ce vizează plafonarea sumei colectate de la debitori la maxim de două ori din preţul creanţei va fi adoptat de Parlament, în cadrul DCA, vom lua în calcul adaptarea modelului nostru de business la noul cadru de reglementare care să vizeze mai mult servisare şi mai puţin achiziţie. În momentul de faţă, în DCA, practicăm doar achiziţia de creanţe.
În noul context legislativ, firmele de colectare ar putea să nu mai cumpere portofolii de creanţe de la bănci şi alţi debitori întrucât acestea nu vor mai fi atractive.
Reacţia în lanţ va fi că băncile nu se vor mai putea degreva de credite neperformante. Ele vor trebui să le gestioneze intern. Acest lucru va genera cheltuieli în plus pentru bănci, care se vor regăsi ulterior în creşterea costului de creditare. În plus, pentru a se autoproteja, băncile vor lua în calcul şi restricţionarea condiţiilor de creditare.
Românul corect, care îşi achită factura la electricitate în mod regulat de ani de zile, va fi cel mai afectat, pentru că va fi mai scump pentru el să acceseze un credit.
În plus, desigur că un astfel de proiect legislativ va încuraja debitorii să aştepte rambursarea creditelor până când acestea vor fi vândute tocmai în speranţa că vor trebui să achite mult mai puţin din suma obţinută inițial.
România se confruntă, dincolo de turbulențele de ordin politic și economic, cu o criză de forță de muncă fără precedent. Veți traversa cu pânzele sus această furtună?
Noi simţim această criză a forţei de muncă încă din 2016. Într-o industrie a serviciilor, unde activitatea de consultanţă juridică la nivel de call center este foarte importantă, lipsa de personal calificat este acută.
Cu toate acestea, am reuşit să-i facem faţă până în momentul de fată. Dacă în urmă cu 5 ani, când am înfiinţat compania din România, puteam spune că noi alegem angajaţii, acum situaţia s-a schimbat: ei ne aleg pe noi! Ce înseamnă asta? Că pentru a veni să lucreze cu noi, ei trebuie să vină din altă parte. În oraşe precum Bucureşti sau Cluj-Napoca rata de şomaj este zero pe segmentul pe care noi căutăm.
Astfel a evoluat şi cultura noastră organizaţională în această perioadă. Am devenit mai flexibili decât eram: se fac permutări interne, în funcţie de hobby-urile angajaţilor. Spre exemplu, avem un coleg care activa în calitate de consultant juridic şi care a decis să-şi urmeze pasiunea pentru programare în departamentul IT. În concluzie, de supravieţuit, vom supravieţui, însă cu ce costuri, încă nu putem estima.
Cristian Pavel
COMMENTS