România s-a poziționat pe locul șase în UE, alături de Franța, la creșterea deficitului public în anul pandemiei, potrivit datelor publicate de Eurostat. Valoarea de 9,2% din PIB măsurată în termeni armonizați (reamintim că deficitul cash anunțat de Ministerul Finanțelor a fost de 9,79% din PIB) s-a situat sub cea din Spania (-11%), Malta (-10,1%), Grecia (-9,7%), Italia (-9,5%) și Belgium (-9.4%) dar peste cea consemnată în toate statele din fostul bloc estic.
Cele mai ridicate valori după a noastră au fost consemnate în această parte a UE de Slovenia (-8,4%), Ungaria (-8,1%), Croația, Lituania (ambele cu -7,4%) și Poland (-7,0%), toate peste media europeană de -6,9%. La polul opus, s-au situat Bulgaria (-3,4% din PIB), Letonia (-4,5%) și Estonia (-4,9%).
De reținut, o parte din aceste deficite majorate substanțial față de limita de 3% din PIB, stabilită prin criteriile Maastricht și suspendată temporar ca urmare a crizei sanitare, a fost cauzată de reducerea rezultatelor economice și nu doar de creșterea decalajului din veniturile și cheltuieile publice.
În context, România a ajuns să aibă cel mai ridicat nivel relativ al veniturilor statului în PIB de după 2015, respectiv 33,1%, deși a rămas departe de nivelul mediu european consemnat în materie (46,5%, în creștere de la 46,1% în anul anterior). În pofida majorării cheltuielilor în toate statele UE, s-a păstrat, însă un decalaj major în structură.
Astfel, dacă veniturile au reprezentat, fie și după majorarea relativă, 71% din media UE, cheltuielile au cumulat la noi 79% din media UE. Ceea ce înseamnă, nu doar că avem un buget semnificativ mai restrâns în raport cu economia (o forță financiară a statului mai redusă) dar că nici măcar nu păstrăm proporțiile pe cele două fluxuri financiare de bază.
Datoria publică, la mijlocul plutonului regional
Din punct de vedere al creșterii datoriei publice în statele UE din fostul bloc estic în 2020, România s-a situat, oarecum surprinzător din perspectiva imaginii publice, undeva la mijlocul plutonului. Respectiv pe locul 5 la majorarea exprimată în puncte procentuale (12 pp), de puțin deasupra Poloniei (11,9 pp), în condițiile în care nivelul datoriei a fost al patrulea cel mai redus, alături de Lituania.
Evoluția datoriei publice în statele UE din fostul bloc estic în 2020
Anul 2019 (% PIB) 2020 (% PIB) Creșterea (pp)
Croația 72,8 88,7 15,9
Slovenia 65,6 80,8 15,2
Ungaria 65,5 80,4 14,9
Slovacia 48,2 60,6 12,4
România 35,3 47,3 12,0
Polonia 45,6 57,5 11,9
Lituania 35,9 47,3 11,4
Estonia 8,4 18,2 9,8
Cehia 30,3 38,1 7,8
Letonia 37,0 43,5 6,5
Bulgaria 20,2 25,0 4,8
Sursa: Eurostat
Pentru referință, menționăm că nivelul datoriei a urcat pe ansamblul UE de la 77,5% din PIB în 2019 până la 90,7% din PIB la finele lui 2020. Cu alte cuvinte media de 13,2 pp a fost peste situația consemnată la noi, recordurile fiind poziționate în state din sudul continentului. Grecia a bifat un plus de 25,1 pp și a ajuns la 205,6% din PIB, Cipru +24,2 pp la 118,2% din PIB iar Italia +21,2 pp la 155,8% din PIB.
Observație importantă, însă, pentru efortul de plată a datoriilor acumulate, România a rămas lider european detașat, cu circa 3% pe an la dobânda pe care poate lua împrumuturi pe termen lung, în timp ce statele menționate, aflate în Zona Euro, se împrumută cu dobânzi situate sub 1% pe an.
COMMENTS