Ella Kallai, economist șef al Alpha Bank România
Numărul firmelor ce determină capacitatea de producție a unei țări este rezultatul unui cumul de factori precum ușurința de a deschide o afacere, disponibilitatea factorilor de producție, competiția pe piață, dimensiunea pieței, accesibilitatea finanțării, cultura antreprenorială, disponibilitatea de asumare de riscuri. După 2015, numărul de firme active a înregistrat o creștere continuă în România și țările analizate cu excepția Italiei, dar creșterea locurilor de muncă la mia de locuitori a fost întreruptă de pandemie în toate țările analizate (Fig. 1a).
În regiune, în anul 2021, numărul întreprinderilor active la 1000 de locuitori a variat între 58 în Bulgaria și 119 în Cehia, iar numărul persoanelor ocupate a variat între 307 în Polonia și 392 în Cehia (Fig.1b). Față de regiune, România (cu 49 de întreprinderi și 234 locuri de muncă la mia de locuitori) avea în 2021 doar o fracțiune, atât din numărul de întreprinderi la mia de locuitori (80% față de Bulgaria, 70% față de Polonia, 60% față de Grecia și Italia, 50% față de Ungaria și 40% față de Cehia), cât și din numărul de persoane ocupate la mia de locuitori (60% față de Cehia, 70% față de Bulgaria și Ungaria, 80% față de Polonia, Grecia și Italia).
Crearea și desființarea întreprinderilor este principalul factor determinant al evoluției numărului de întreprinderi și joacă un rol important alături de dezvoltarea firmelor existente în evoluția numărului persoanelor ocupate. În România, spre deosebire de celelalte țări, în fiecare an al perioadei 2015-2021, partea de creare a fost mai intensă decât partea de desființare atât în cazul numărului de întreprinderi cât și în cazul numărului de locuri de muncă, astfel că sporul la mia de locuitori a fost de 1-2 întreprinderi și 2-4 locuri de muncă anual.
Procesul de creare întreprinderi în perioada 2015-2021 (a câte 3-6 întreprinderi la mia de locuitori anual) a fost similar cu Grecia și Italia și la jumătate față de cel mai amplu proces de creare din Ungaria (Fig. 1c și Fig. 1d). Intensitatea procesului de creare de locuri de muncă din aceeași perioadă (a câte 8 locuri de muncă la mia de locuitori anual) a fost similară cu a țărilor din regiune cu excepția Ungariei unde numărul locurilor de muncă create a variat între 10 și 18 la mia de locuitori (Fig. 1e și Fig. 1f). Față de celelalte țări amploarea desființării de întreprinderi și locuri de muncă a fost cea mai redusă din regiune, cu excepția Greciei.
În perioada 2015-2021 din totalul creărilor și desființărilor de întreprinderi și locuri de muncă, 70% în România, Bulgaria și Cehia (80% în Polonia, 60% în Italia, Ungaria, Grecia) s-a datorat sectoarelor comerț (Fig. 2a), industrie (Fig. 2b), construcții (Fig. 2c), transport (Fig. 2d), activități profesionale (Fig. 2e) și IT (Fig. 2f). În România, rezultatul net al procesului de creare și desființare a determinat creșterea locurilor de muncă în toate sectoarele, cea mai mare creștere fiind în construcții (în medie cu 0,6 persoane ocupate la mia de locuitori pe an). Numărul de întreprinderi s-a menținut în comerț și a crescut în celelalte sectoare, cea mai mare creștere fiind în transporturi, construcții și activități profesionale (în medie cu câte 0,2 întreprinderi la mia de locuitori pe an).
În România procesul de creare este în general de magnitudine mai redusă decât în majoritatea celorlalte țări din regiune în toate sectoarele cu excepția sectorului transporturi. Procesul de creare tinde să aibă o magnitudine mai mare în cazul locurilor de muncă decât în cazul întreprinderilor, indicând faptul că o întreprindere nou creată are mai mult de un angajat. În transporturi procesul de creare a fost la cel mai înalt nivel din regiune, la fel ca în Ungaria și Polonia, atât la numărul de întreprinderi create (0,5 la mia de locuitori pe an), cât și la numărul de locuri de muncă (0,7 la mia de locuitori pe an).
În comerț s-au creat la mia de locuitori 1,2 firme (peste nivelul din Grecia) și 1,8 locuri de muncă (peste nivelul din Italia și Grecia) în fiecare an.
Cele mai multe întreprinderi și locuri de muncă au fost create în Bulgaria (2,3 și 2,9 la mia de locuitori pe an). În construcții procesul de creare a fost al treilea cel mai puțin intens după Grecia și Bulgaria în cazul numărului de întreprinderi (0,6 la mia de locuitori pe an) și al patrulea cel mai puțin intens după Grecia, Italia și Bulgaria în cazul numărului de locuri de muncă (1,3 la mia de locuitori pe an). În acest sector cel mai dinamic proces de creare a fost în Polonia, unde la mia de locuitori s-au creat anual 1,5 întreprinderi și 2 locuri de muncă.
În industrie procesul de creare a fost comparativ cu cel al Greciei și Italiei și mai lent decât al celorlalte țări din regiune cu 0,4 întreprinderi și 1,1 locuri de muncă la mia de locuitori pe an. Cehia a fost cea mai activă în acest sector cu 1,5 întreprinderi și 1,4 locuri de muncă create la mia de locuitori în fiecare an.
În activitățile profesionale procesul de creare a fost la cel mai redus nivel din regiune cu 0,6 întreprinderi și 0,7 locuri de muncă noi la mia de locuitori pe an. Cel mai dinamic proces în regiune a fost în Ungaria cu aproape triplul nivelului din România. În IT procesul de creare cu 0,3 întreprinderi noi și 0,5 locuri de muncă noi la mia de locuitori pe an a fost la jumătatea celui mai intens proces de creare din regiune, cel din Ungaria.
Studiile economice susțin că procesul de creare și desființare a firmelor contribuie la dinamica productivității muncii, contribuția fiind cu atât mai mare cu cât rata de creștere a productivității muncii este mai ridicată precum în țările emergente angrenate în recuperarea decalajelor de dezvoltare. Procesul de creare mai lent din România, caracteristic țărilor dezvoltate (Italia, Grecia) și nu țărilor emergente (Bulgaria, Ungaria, Polonia), ar putea sta în calea convergenței viitoare.
COMMENTS